NSSM 16 – Norme pentru fabricarea acumulatorilor si pilelor electrice

NSSM 16
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea acumulatorilor si pilelor electrice

Preambul

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de securitate a muncii.

Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de raspundere pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem compus din:

– Normele generale de protectie a muncii care cuprind prevederile de securitate si de medicina a muncii, general valabile pentru orice activitate;

– Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice de securitate a muncii se aplica cumulativ si au valabilitate nationala indiferent de forma de organizare sau proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.

Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform acestor abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc:

– Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;

– Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca;

– Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc. ) si obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca;

– Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice de securitate a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului – executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca – propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari in domeniul securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza pentru:

– activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;

– autorizarea functionarii unitatilor;

– instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;

– cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;

– controlul realizarii masurilor de securitate a muncii;

– fundamentarea programului de protectie a muncii.

In contextul general pe care l-am prezentat, „Normele specifice de securitate a muncii pentru fabricarea acumulatorilor si pilelor electrice” au fost elaborate tinand cont de reglementarile existente in domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii riscurilor specifice, astfel incat, pentru fiecare risc, sa existe cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.

Structurarea acestor prevederi este facuta astfel incat prevederile urmaresc o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in procesul de munca.

Pe langa prevederile specifice privind fabricarea acumulatorilor si pilelor electrice, structurate pe elementele sistemului de munca, normele mai cuprind un capitol de prevederi privind proiectarea mijloacelor de productie, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate, prin standarde in domeniu.

In acelasi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la elaborare, normele mai cuprind o anexa in care sunt explicati o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale nu numai in ceea ce priveste continutul, dar si forma de prezentare, sa fie conform altor acte legislative si normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceeasi problematica, facilitand astfel, pentru utilizatori, intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.

1. Prevederi generale

Continut. Scop

Art. 1. – (1) Normele specifice de securitate a muncii la fabricarea acumulatorilor si pilelor electrice, cuprind masuri de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in consideratie pericolele specifice acestei activitati si cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate.

(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia ( executant -sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca).

Domeniu de aplicare

Art. 2. – Prezentele norme se aplica la toate persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de fabricare a acumulatorilor si pilelor electrice, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.

Legatura cu alte acte normative

Art. 3. – (1) Normele specifice de fabricatie a acumulatorilor si pilelor electrice se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii, cu Normele P.S.I. si alte reglementari in vigoare.

(2) Pentru activitati nespecifice sau auxiliare activitatii de fabricatie a acumulatorilor si pilelor electrice, desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor conexe, prezentate in anexa nr.1, cat si cele ale standardelor conexe prezentate in anexa 2.

Revizuirea normelor

Art. 4. – Prezentele norme specifice de securitate a muncii se revad periodic si se modifica ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa, a schimbarilor intervenite in tehnologia de fabricatie si a particularitatilor metodelor de lucru ce urmeaza a fi reglementate din punct de vedere al securitatii muncii.

2. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea acumulatorilor

2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 5. – (1) Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii, cat si a instructiunilor Ministerului Sanatatii referitoare la personalul care lucreaza cu plumb (Ordinul 196/1969).

(2) Este interzisa angajarea tinerilor sub 18 ani si a femeilor, pentru locuri de munca unde se lucreaza cu plumb. In aceste locuri se vor incadra persoane admise medical conform prevederilor legale.

(3) Se va organiza obligatoriu trimiterea lucratorilor la controlul medical periodic, in vederea descoperirii si tratarii la timp a eventualelor cazuri de boli profesionale (intoxicatie cu plumb).

(4) Lucratorii sunt obligati sa efectueze tratamentele medicale prescrise de medicul curant cat si recomandarile date la finalizarea tratamentului.

2.2. Instruirea personalului

Art. 6. – (1) Instruirea personalului din activitatea de fabricatie a acumulatorilor, in domeniul protectiei muncii, se va face conform prescriptiilor Normelor generale de protectie a muncii.

(2) In cazul in care exista personal detasat pentru efectuarea unor diverse lucrari, se asigura instruirea acestuia de catre personal competent, in functie de activitatea specifica care se va desfasura, avand in vedere ca se pot efectua lucrari cu caracter temporar diversificat, inclusiv transport, incarcari, descarcari.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 7. – Acordarea echipamentului individual de protectie se va face conform Listelor interne de dotare cu echipament de protectie, aprobate de Consiliul de Administratie al unitatii, intocmite in conformitate cu prevederile Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie.

2.4. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea acumulatorilor cu plumb

Organizarea operatiilor de descarcarea, depozitarea si transportul materiilor prime

Art. 8. – Operatiile de descarcarea, depozitarea si transportul materiilor prime necesare, vor fi organizate si conduse de catre o persoana numita si instruita in acest scop care va asigura toate masurile de securitate prevazute de prezentele norme.

Art. 9. – (1) Turnarea prafului de plumb rezultat de la macinarea in morile de macinat plumb, in containere sau buncare, se face numai cu burdufuri inchise, pentru a preveni raspandirea acestuia.

(2) Filtrele de la instalatiile de filtrare se controleaza lunar.

(3) La aparitia unor urme de praf, filtrele se vor repara sau inlocui, praful depus pe suprafete se va indeparta prin spalare, iar personalul operant va purta mijloacele de protectie necesare, inclusiv masca de protectie.

Art. 10. – Inainte de rostogolirea butoaielor cu oxizi de plumb, se verifica etansarea capacelor si sistemul lor de fixare.

Art. 11. – Descarcatul (transportul) oxizilor de plumb in sistem pneumatic (pe conducte), se va face astfel incat elementele de transport (conducte flexibile, racorduri) sa nu prezinte curburi sau torsiuni, sa fie usor accesibile si sa asigure etanseitatea necesara pentru a nu permite degajarea prafului.

Art. 12. – Transportul materiilor prime se va face cu mijloace tehnice adecvate condus de catre personal special instruit, autorizat intern, si numit in acest scop.

Art. 13. – Golirea vaselor cu acizi, baze sau orice alte materiale corozive sau caustice, se va face prin sifonare, pompare sau prin rasturnarea cu ajutorul suporturilor basculante de care se vor fixa bine astfel incat sa se evite degajarea de gaze nocive si contactul solutiilor cu lucratorul.

Art. 14. – La descarcarea cisternelor cu acizi se vor lua masuri pentru evitarea accidentelor prin stropire: blocarea cisternei, etansarea instalatiei de transvazare, mecanizarea transvazarii, masuri de protectie individuala.

Art. 15. – La locurile de munca unde se manipuleaza sau se folosesc substante toxice, se interzice pastrarea si consumarea alimentelor.

Art. 16. – (1) Spatiile destinate depozitarii pe platforme orizontale a materiilor prime (vrac sau in saci), trebuie sa prezinte pardoseli nivelate.

(2) Materialele in vrac vor fi depozitate in containere.

Art. 17. – (1) Materiile prime si materialele necesare productiei (acid sulfuric, lingouri plumb, aliaje plumb-stibiu, solventi, degresanti, etc.), se vor depozita respectand normele si prevederile stricte pentru depozitare si manipulare.

(2) Intrarile acestor spatii vor fi fara prag si vor avea dimensiuni in functie de caracteristicile mijloacelor de transport utilizate.

(3) Sistemul de iluminat trebuie sa asigure conditii normale de lucru in orice punct al depozitului.

Art. 18. – Materiile prime depozitate pe platforme orizontale vor fi pastrate in compartimente (boxe) sau dupa caz, lazi cu capac, prevazute cu etichete privind continutul fiecareia, fiind interzisa depozitarea in acelasi compartiment a materiilor prime diferite.

Art. 19. – Depozitarea materiilor prime ambalate in saci, sau in ambalaje cu forme geometrice regulate, se va face prin stivuire, cu respectarea prevederilor Normelor generale de protectie a muncii referitoare la modul de constituire a stivelor si inaltimea acestora, inclusiv pentru depozitarea in sistem paletizat.

Art. 20. – Buncarele de mare capacitate pentru depozitarea verticala a materiilor prime, vor fi etichetate distinct, fiind interzisa depozitarea in acelasi buncar a altor materii prime, decat cea etichetata.

Art. 21. – Caile de acces din interiorul depozitului se vor mentine permanent libere si deblocate.

Art. 22. – (1) Manipularea materiilor prime se va face cu atentie, pentru a preveni imprastierea lor pe sol sau in atmosfera.

(2) Pentru evitarea prafului in mediul de munca, pardoseala va fi stropita si curatata cu mijloace adecvate.

Art. 23. – Incaperile si spatiile de depozitare pentru substante toxice, inflamabile, vor fi special amenajate, in conditiile reglementarilor legale in vigoare privind regimul produselor si substantelor toxice, norme P.S.I., etc., referitoare la compartimentarea, dotarea cu sistem antiex si mijloace specifice interventiilor in caz de avarii.

Art. 24. – Usile acestor spatii de depozitare vor fi inscriptionate cu indicatoare pentru acces conditionat, conform standardelor in vigoare.

Art. 25. – In aceste spatii se interzice fumatul sau intrarea cu flacara deschisa.

Art. 26. – (1) Se interzice deschiderea vaselor metalice cu lacuri sau solventi folosind scule care pot provoca scantei. Pastrarea acestor produse se face in vase inchise.

(2) Dupa epuizarea continutului, ambalajele vor fi recuperate si distruse conform normelor, sub coordonarea sefului locului de munca.

Art. 27. – Substantele toxice necesare prelucrarii se vor aduce zilnic in schimbul I in sectiile de productie, in cantitati necesare procesului tehnologic.

Art. 28. – Se interzice depozitarea temporara a materiilor prime, materialelor si substantelor chimice utilizate in procesul tehnologic, daca nu sunt asigurate spatii speciale si mijloace adecvate acestui scop.

Art. 29. – Este obligatorie verificarea etanseitatii si integritatii vaselor si recipientelor in care sunt continute aceste materiale cat si a furtunurilor de alimentare.

Art. 30. – Este obligatorie respectarea normelor de paza si stingerea incendiilor.

Art. 31. – Este interzisa depozitarea recipientilor ce contin tetraclorura de carbon in apropierea surselor de caldura.

Art. 32. – Tricloretilena se depoziteaza in locuri ferite de caldura si lumina.

Art. 33. – La temperaturi de peste 120oC (flacara, corpuri incandescente, tigara aprinsa, iradiere puternica, etc) tetraclorura de carbon se descompune in fosgen (toxic foarte periculos) si acid clorhidric.

Art. 34. – Vaporii degresantilor fiind mai grei decat aerul, se acumuleaza in partea inferioara a locurilor de munca. In consecinta, canalele, gropile de montaj, subsolurile, etc., trebuie bine ventilate.

Art. 35. – Piesele, conductele si instalatiile spalate cu degresanti vor fi bine curatate si suflate cu aer sau azot curat si uscat, pana ce dispare orice urma de miros de degresant.

Art. 36. – Muncitorii care au lucrat cu degresanti isi vor spala miinile iar apoi le vor unge cu un amestec de glicerina cu apa, sau alt unguent adecvat.

Art. 37. – Incaperile de spalare cu benzina vor avea asigurate instalatia electrica si ventilatie antiex, iar usile de acces se vor deschide spre exterior.

Art. 38. – Nu se vor monta sobe de incalzire, nu se vor folosi surse de foc, in locurile unde se lucreaza cu benzina.

Pregatirea subansamblelor (macinarea, turnarea, malaxarea pastelor de plumb)

Art. 39. – (1) Toate instalatiile unde se produc praf sau vapori de plumb, sau la care muncitorii vin in contact cu produse pe baza de plumb, trebuie ermetizate, ventilate si mecanizate, pentru a impiedica patrunderea plumbului in organism.

(2) Ventilarea trebuie astfel conceputa, incat odata cu patrunderea aerului sa se evite, antrenarea prafului de plumb in spatiul incaperii.

Art. 40. – Se vor utiliza sisteme de ventilatie locala cu absorbtie si neutralizarea aerului viciat cu praf de plumb, inainte de evacuarea in atmosfera, pentru a nu depasi concentratia maxima admisa de plumb, conform normelor.

Art. 41. – In vederea reducerii concentratiei de plumb in atmosfera de lucru, se va proceda la udarea continua cu apa a pardoselilor si peretilor si la curatirea permanenta a locului de munca. Locurile de munca vor fi prevazute cu gratare de lemn.

Art. 42. – Reparatiile accidentale si planificate la instalatiile de turnat cochile, gratarele pentru acumulatori, accesorii, se fac numai dupa oprirea, scoaterea de sub tensiune si racirea elementelor vizate. Curatirea si intretinerea cochilelor in timpul lucrului, se face conform instructiunilor de exploatare a utilajelor respective.

Art. 43. – Aprinderea cuptoarelor de topit plumb se va face numai de persoane instruite si autorizate. Inainte de aprindere se va ventila camera de aprindere pentru evacuarea eventualelor acumulari de gaze.

Art. 44. – La aprindere, daca cuptorul este rece, se va folosi o preincalzire lenta.

Art. 45. – Aprinderea arzatorului se va face cu o torta cu maner lung, lucratorul stand lateral fata de usa cuptorului.

Art. 46. – Pentru aprindere se deschide intai robinetul de aer, apoi cel de combustibil.

Art. 47. – In cazul in care aprinderea nu se produce imediat, se inchide imediat admisia combustibilului, se aeriseste din nou cuptorul, dupa care operatia de aprindere se repeta.

Art. 48. – La oprirea cuptorului, se inchide mai intai admisia combustibilului si apoi a aerului.

Art. 49. – Se interzice lucrul la cuptoare, daca acestea nu sunt in perfecta stare de functionare. In acest sens se vor face verificarile si operatiile de intretinere periodica conform instructiunilor firmei proiectante sau constructoare.

Art. 50. – Se interzice repararea cuptoarelor daca sunt calde (peste 30oC) si neaerisite.

Art. 51. – La toate locurile de munca se va asigura iluminat conform valorilor prevazute prin proiect.

Art. 52. – Se interzice introducerea lingourilor de plumb sau aliajelor de plumb (cu stibiu, calciu) umede, In creuzetul cu plumb topit.

Art. 53. – Introducerea lingourilor de plumb si aliajelor sale in creuzetul de topire, se va face dupa preincalzire (pentru a se evita imprastierea plumbului in zona de lucru prin improscare) si numai dupa evacuarea personalului muncitor din apropiere.

Art. 54. – (1) Efectuarea de interventii si reparatii la morile de preparat oxizi se vor face numai cand acestea sunt oprite, deconectate de la reteaua electrica si blocate mecanic, utilizand echipamente si masca de protectie adecvata.

(2) Daca blocarea nu este posibila se pune paza la dispozitivele de pornire.

Art. 55. – Dupa terminarea reparatiilor se controleaza daca interiorul morii nu contine unelte si scule, montandu-se dupa aceea aparatorile si dispozitivele de protectie.

Art. 56. – Desprinderea sau turtirea culeei de plumb, se va face numai utilizand clestele sau pasla groasa.

Art. 57. – Orice interventie la instalatiile de preparat pasta se va face numai dupa oprirea acestora cu deconectarea de la reteaua electrica si blocare mecanica.

Art. 58. – Operatia de malaxare (uscata sau umeda) se va face numai dupa ce toate deschiderile (usi, capace, busoane) au fost inchise etans.

Art. 59. – Functionarea malaxorului va fi permisa numai dupa punerea in functiune a instalatiei de ventilatie respective.

Art. 60. – Este interzisa punerea in functiune a malaxorului fara ca instalatia de ventilatie sa functioneze.

Art. 61. – (1) Efectuarea probelor de control si verificare dupa finalizarea procesului tehnologic, se va face cu instalatia oprita.

(2) Malaxorul se descarca conform instructiunilor specifice fiecarei instalatii, numai daca parametrii de control (densitate si penetratie), corespund celor prevazuti in cartea tehnica.

Art. 62. – Se interzice alimentarea malaxorului cu acid sulfuric, fara ca instalatia de racire sa fie pusa in functiune.

Art. 63. – Oxizii de plumb depusi pe peretii incaperilor de malaxare se indeparteaza prin aspirare sau spalare, iar resturile de pasta de pe pardoseli se vor indeparta prin spalare; canalele colectoare se curata ori de cate ori este nevoie, pentru a evita blocarea lor.

Art. 64. – Gazele impurificate cu substante toxice evacuate din diferite instalatii, vor fi epurate sau dispersate inainte de eliminarea lor in atmosfera, astfel incat concentratia lor sa nu depaseasca maximul admis, conform normelor aprobate.

Pregatirea placilor (presarea si frezarea placilor)

Art. 65. – (1) La utilizarea oxizilor de plumb (PbO, Pb3O4, minium de plumb, PbO2 ) pentru pregatirea pastei, se vor lua obligatoriu masuri de protectie pentru retinerea prafului toxic (ventilare generala, locala, spalare).

(2) Utilizarea echipamentului individual de protectie este obligatorie la aceasta operatie.

Art. 66. – (1) Este interzis a se efectua orice interventie sau reparatie in timpul functionarii dispozitivelor de pastare si a rolelor de presare.

(2) Aceste interventii se vor efectua numai cu instalatiile oprite si deconectate de la reteaua electrica si blocate mecanic.

Art. 67. – Reglarea periodica sau accidentala (la schimbarea tipului de placa) a masinilor de pastat, se va face numai de personal calificat si instruit pentru fiecare tip de utilaj.

Art. 68. – In timpul functionarii masinilor de pastat se efectueaza numai operatii legate de procesul tehnologic de pastare-uscare a placilor si stivuirea acestora pe palete.

Art. 69. – (1) La operatiile de aprindere, supraveghere si stingere a arzatoarelor de la cuptorul de uscat placi, se vor respecta instructiunile tehnologice prescrise de ISCIR.

(2) La oprirea flacarii de lucru, se impune obligatoriu ca flacara de veghe sa functioneze.

Art. 70. – Pentru instalatiile de uscare a placilor in vid, in atmosfera inerta sau reducatoare, sau prin imersie in petrol (kerosen), se vor respecta strict instructiunile interne de exploatare si normele P.S.I., referitoare la incaperile cu pericol de explozie.

Art. 71. – La utilizarea negrului de fum ca aditiv pentru placile negative, se vor lua masuri specifice de protectie la operatiile de manipulare, ventilare, etc.

Art. 72. – Fixarea, transportul, introducerea si scoaterea cosurilor cu placi din instalatiile de uscare, se vor face cu respectarea prescriptiilor tehnice ISCIR privitoare la mecanismele de ridicat si a instructiunilor tehnologice in vigoare.

Art. 73. – Se va urmari functionarea corespunzatoare a cuptoarelor de uscat placi – temperatura si presiunea gazelor; orice interventie necesara se va face de catre personal desemnat si autorizat pentru aceasta.

Art. 74. – Pentru a evita inhalarea oxizilor de plumb la operatiile de dublare a placilor, ruperea si frezarea urechilor, se va purta obligatoriu masca de protectie. La instalatiile de frezare placi se vor purta obligatoriu hote locale de aspiratie a noxelor.

Art. 75. – La operatiile cu degajari mari de praf, aerul introdus prin ventilatie va patrunde cu viteza mica, pentru a nu produce ridicarea si mentinerea prafului in aer.

Formarea si impachetarea placilor

Sudarea grupurilor si fabricarea separatoarelor

Art. 76. – Spatiile destinate formarii placilor vor fi prevazute cu instalatii de ventilatie conform normelor si reglementarilor de protectia muncii si de P.S.I. in vigoare.

Art. 77. – (1) Incaperile la care pot apare degajari bruste si neprevazute de substante toxice, vor fi dotate cu instalatii de ventilatie de avarie independente de instalatia de ventilatie generala.

(2) Actionarea acestor instalatii trebuie sa poata fi facuta atat din interiorul, cat si din exteriorul incaperii.

Art. 78. – (1) Introducerea placilor in ghidajele cuvelor sau ale ramelor de formare se va face de persoane instruite si dotate cu echipament individual de protectie.

(2) Accesul in spatiile de formare este permis numai personalului operant, dotat cu costum de protectie adecvat.

Art. 79. – Sunt strict interzise fumatul si accesul cu flacara deschisa in incaperile in care se desfasoara procesul de formare.

Art. 80. – La utilizarea unor densitati mari de curent, mai ales la supraincarcare, cat si a unor concentratii ridicate de electrolit, odata cu aparitia unor produse secundare de gaze toxice (arsina – AsH3, stibina – SbH3), se impune obligatoriu utilizarea unor masuri adecvate de ventilatie.

Art. 81. – Alimentarea cuvelor de formare cu acid sulfuric si apa demineralizata se va face prin conducte. Pentru usoara lor identificare, conductele se vor vopsi in culori distincte sau se vor prevedea cu placute indicatoare.

Art. 82. – Legatura dintre robinet si cuva se va face cu tuburi de cauciuc sau alte tipuri (ex. metalice), bine fixate pe gura robinetului – folosind coliere de strangere.

Art. 83. – (1) In incaperile la care alimentarea se face (manual) fara conducte de alimentare, pentru manipularea acidului sulfuric se vor lua masuri stricte permise de normele si reglementarile aprobate.

(2) In aceste incaperi se interzice amorsarea sistemelor de amorsare cu gura.

Art. 84. – In timpul activitatii de formare pentru evitarea pericolului de electrocutare prin atingere directa sau indirecta, se vor lua masuri tehnice si organizatorice conform reglementarilor in vigoare.

Art. 85. – In timpul activitatii de formare, se interzice atingerea cu mana a barelor de alimentare sau a placilor din cuve.

Art. 86. – (1) Toate interventiile pentru reparatii si control, se vor face numai de personal de serviciu autorizat, echipat corespunzator. Dupa scoaterea liniilor de formare de sub tensiune, acestea raman surse autonome de tensiune periculoase si vor fi tratate ca atare din punct de vedere al protectiei muncii.

(2) La formarea bloc a bateriilor, cablurile de inseriere a bateriilor vor avea izolatia dielectrica completa.

Art. 87. – Ruperea legaturilor de inseriere pentru alimentare se va face pornind de la mijlocul liniei respective, utilizand echipamentul de protectie adecvat.

Art. 88. – Orice interventie de orice natura la masinile de impachetat, se face numai dupa oprirea masinii si blocarea mecanica a acesteia.

Art. 89. – Masina de impachetat si masa de lucru pentru impachetarea manuala vor avea un sistem local de aspirare a prafului de plumb, functionand in mod permanent.

Art. 90. – (1) Este obligatorie indepartarea prin aspiratie sau prin spalare a depunerilor de praf din zona de impachetat placi la sfarsitul fiecarui schimb de lucru.

(2) Depunerile de praf din decantoarele sistemului local de aspiratie se vor evacua periodic evitandu-se blocarea tubulaturii.

Art. 91. – Pentru operatiile normale de sudare a grupurilor de placi pozitive si negative cu oxigen si gaze combustibile, se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru aceasta activitate

Art. 92. – Pentru sudarea cu plumb topit, pe langa instructiunile tehnologice se vor respecta cu strictete prescriptiile ISCIR.

Art. 93. – In instalatiile si statiile de oxigen, trebuie evitate toate sursele de aprindere.

Art. 94. – Lucrul cu foc se permite numai in cazuri speciale pe baza de permis de foc, dupa ce au fost luate toate masurile de prevenire (separare, dezghetare, golire, spalare etc.) si supravegherea continua a concentratiei de oxigen, in zona de lucru, care nu va depasi 22 %0.

Art. 95. – Utilizarea si verificarea recipientelor butelii se vor face cu deosebita atentie si in conformitate cu prescriptiile ISCIR.

Art. 96. – Imbracamintea de lucru murdara cu substante usor inflamabile, ulei, grasimi, petrol nu va fi folosita.

Art. 97. – Toate spatiile unde se executa operatii de sudare a plumbului si aliajelor sale, vor fi prevazute cu sisteme mecanice de aspiratie locala a gazelor si vaporilor ce se degaja la aceasta operatie.

Art. 98. – Iluminatul natural si artificial al spatiilor de sudare trebuie sa corespunda valorilor indicate pentru lucrarile reglementate in acest sens de normele in vigoare.

Art. 99. – Instalatiile de macinat deseuri tehnologice de plumb pentru recuperare (baterii uzate, gratare) vor fi prevazute cu filtre pentru a impiedica raspandirea prafului toxic cu plumb in atmosfera de lucru.

Art. 100. – (1) Instalatiile de macinat deseuri, de sitare si dozare a pulberilor de PVC (polietilena, polipropilena copolimer, etc.) vor fi prevazute cu filtre care sa retina praful in zona de lucru.

(2) Incaperile respective se prevad cu un sistem de ventilatie generala, iar functionarea acestuia trebuie asigurata permanent.

Asamblarea, incarcarea, transportul, depozitarea elementelor de acumulator.

Reparatia instalatiilor tehnologice

Art. 101. – Iluminatul in spatiile de asamblare a acumulatoarelor se va face conform normelor de securitate a muncii specifice acestui domeniu.

Art. 102. – Operatiile de sudare cu gaze se vor efectua respectand prevederile specifice din art. 77 – 100.

Art. 103. – Operatiile de turnare a bitumului pentru etansarea bateriilor, se vor face cu atentie pentru a evita stropirea mainilor si fetei cu stropi de bitum.

Art. 104. – Se interzice turnarea bitumului peste piese umede. Toate sabloanele, puntile si legaturile se vor usca inainte de turnarea bitumului.

Art. 105. – (1) Toate operatiile de asamblare a acumulatorilor (manevrarea grupurilor de placi pozitive si negative, inlocuirea separatoarelor defecte, abaterea de egalizare, introducerea in celule, etc.) vor fi efectuate de personal calificat.

(2) Toate operatiile de asamblare se vor efectua pe o masa grila, racordata la un sistem de ventilatie – aspiratie a noxelor cu plumb.

Art. 106. – Echipamentul individual de protectie este obligatoriu la efectuarea operatiei de sudare a legaturilor de inseriere.

Art. 107. – La efectuarea operatiilor de etansare a capacelor generale pe corpul acumulatoarelor cu rasini poliuretanice, epoxidice, se vor prevedea spatii izolate, ventilate local si asigurate in general impotriva pericolului de incendiu, conform normelor admise.

Art. 108. – La utilizarea benzinei, a tricloretilenei (sau a altor solventi) ca solutie de curatare si spalare a masinilor si sculelor, se vor prevedea spatii adecvate, bine ventilate, cu eliminarea pericolului de inhalare (produse cancerigene) si de siguranta contra incendiilor si exploziilor.

Art. 109. – Transportul intern interfazic, se va face respectand normele de securitate a muncii specifice prevazute.

Art. 110. – Transportul acumulatorilor cu acid se va face numai cu carucioare speciale, cu targi purtate de doi oameni sau mecanizat.

Art. 111. – Se interzice transportul recipientilor cu acizi sau baze, pe umar sau pe brat.

Art. 112. – La ridicarea si transportarea recipientilor cu acid sulfuric, benzina, tricloretilena, a tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, acetilena, etc.) se vor lua masuri speciale de protectia muncii; operatiile vor fi supravegheate direct de o persoana desemnata.

Art. 113. – Se interzice transportul materialelor inflamabile (benzina, tricloretilena) cu electrocare, in cazul cand acestea nu sunt de constructie antiex.

Art. 114. – Bateriile cat si gratarele si placile turnante vor fi depozitate pe palete de constructie speciala din lemn sau metalice, in mod ordonat, fara a bloca caile de circulatie si vor fi asigurate de un transport mecanizat.

Art. 115. – Se interzice transportul recipientilor cu lichide combustibile, acid sulfuric, a tuburilor continand gaze sub presiune (oxigen, acetilena, propan, etc.) prin legare directa, sau utilizandu-se electromagneti de ridicare.

Art. 116. – In timpul operatiei de incarcare, dopurile elementelor de acumulatori vor fi scoase.

Art. 117. – Iluminatul in spatiile de formare – incarcare va fi de tipul indirect, iar instalatiile electrice aferente vor fi plasate in spatii etanse fata de aceste incaperi.

Art. 118. – Exploatarea, intretinerea si controlul formarii bloc sau incarcarii acumulatoarelor, se va face respectand prevederile prezentate in articolele anterioare.

Art. 119. – La toate punctele de consum pentru apa industriala se vor monta placute cu indicatia „APA NEPOTABILA”.

Art. 120. – Inainte de inceperea executarii reparatiilor se va intrerupe alimentarea cu curent electric de la tabloul de distributie.

Art. 121. – Locurile periculoase se vor semnaliza prin panouri indicatoare de securitate. Asemenea panouri se vor folosi si in cazul cand se efectueaza reparatii, pentru prevenirea cuplarii sau punerii in functiune a utilajelor la care se lucreaza.

Art. 122. – (1) Persoanelor care deservesc instalatiile si masinile tehnologice, li se interzice remedierea defectiunilor acestora.

(2) Repararea masinilor, utilajelor si instalatiilor se va face numai de catre lucratorii calificati in specialitatea respectiva.

(3) Remedierea defectiunilor poate fi efectuata si de catre persoanele care deservesc masinile sau utilajele respective, daca acestea poseda calificarea corespunzatoare si li s-au stabilit nominal sarcini de serviciu in acest sens.

2.5. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea acumulatorilor cu nichel – cadmiu

Prepararea pastei, sinterizarea placilor, prepararea apei demineralizate si a solutiei electrolit

Art. 123. – La prepararea pastei din pulberi de nichel in stare uscata, pulberi din derivati celulozici, solutii de antispumant (copolimer de propilen si etilen oxid), cat si la deservirea utilajelor (amestecatoare, cuptoare de uscare) se vor lua masuri contra inhalarii de pulberi sau solutii, contra contactului cu pielea sau ochii, cat si impotriva electrocutarii. Se va asigura ventilatia locala si generala adecvata.

Art. 124. – La efectuarea operatiei de sinterizare – taiere placi, la deservirea instalatiilor adiacente (cuptoare de sinterizare, prese hidraulice, masini de debitat tip ghilotina), se vor lua masuri impotriva inhalarii de gaze toxice, pulberi de nichel, impotriva electrocutarii si contactului pielii cu flacara sau corpuri calde, a pericolului de cadere de la inaltime.

Art. 125. – La prepararea apei demineralizate din amestec de apa potabila, acid clorhidric, solutie de hidroxid de sodiu, pentru deservirea instalatiilor aferente, actionarea robinetilor, pompelor, ventilatoarelor, filtrelor anionice si cationice, se vor lua masuri adecvate de protectie impotriva pericolului de electrocutare, a caderii de la inaltime, atingerii pielii si ochilor cu vapori de acid clorhiric, hidroxid de sodiu.

Art. 126. – La prepararea solutiilor (din hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu, azotat de nichel, azotat de cadmiu, azotat de cobalt, acid azotic, acetaldehida de amoniu, acid boric, apa potabila, apa demineralizata), se vor lua masuri de protectie a organismului uman (pericol de inhalare, electrocutare, atingere) prin mijloace adecvate de protectie.

Art. 127. – La operatia de umplere cu electrolit – (solutie de hidroxid de potasiu) se vor supraveghea atent instalatiile de umplere si alimentare cu electrolit, se va evita stropirea, deversarea accidentala, atingerea pielii si ochilor cu hidroxid de sodiu.

Art. 128. – Pentru efectuarea operatiilor de impregnare a electrodului pozitiv si negativ in instalatiile de impregnare, perierea placilor impregnate, deservirea instalatiei de curatire chimica a placilor impregnate, cat si curatirea chimica si fizica a placilor, se vor lua masuri contra inhalarii, atingerii de substante toxice (solutii calde de hidroxid de sodiu, hidroxid de potasiu, acid azotic, acid boric, azotati de cadmiu, nichel, etc.) cat si impotriva electrocutarii.

Art. 129. – La efectuarea operatiei de sinterizare a pulberii de nichel, de deservire a instalatiilor de gaze naturale, a buteliilor de azot, a cuptoarelor de sinterizat, a preselor hidraulice, se vor lua masuri de protectie impotriva inhalarii de gaze toxice, a contactului pielii si ochilor cu flacara, corpuri calde, pulberi de nichel cat si impotriva electrocutarii, utilizand echipamentul de protectie adecvat.

Art. 130. – La pregatirea placilor electrod, calibrare grosime placa bruta, debitare placi electrod din placa bruta, rulare miez, realizare miez prin asamblare, se vor lua masuri de protectie impotriva inhalarii, atingerii pielii cu pulbere de nichel, hidroxizi de nichel si cadmiu, cat si impotriva electrocutarii, prin folosirea echipamentului individual de protectie.

Asamblarea, formarea acumulatorilor

Art. 131. – La asamblarea acumulatorilor cu nichel cadmiu prismatic si cilindrice etanse cu electrozi sinterizati,se vor lua masuri impotriva inhalarii si atingerii pielii cu pulberi de nichel, amestecate cu hidroxid de cadmiu si hidroxid de nichel, utilizand echipament de protectie adecvat.

Art. 132. – La efectuarea etansarii cu fenol a celulelor acumulatorului, se vor evita stropirile si varsarile accidentale de fenol, se vor lua masuri de protectie impotriva inhalarii, atingerii pielii, a ochilor cu gaze si vapori de fenol.

Art. 133. – (1) Formarea acumulatorilor cu Ni-Cd, deservirea grupurilor de incarcare, efectuarea legaturilor electrice, supravegherea procesului de incarcare-descarcare, se va face luand masuri de protectie impotriva electrocutarii, a inhalarii, atingerii pielii, ochilor, cu electrolit.

(2) Se vor lua masuri impotriva pericolului de incendiu provocat de degajarile de hidrogen si oxigen.

Art. 134. – Pentru efectuarea operatiilor de transport si depozitare a acumulatorilor cu Ni-Cd se vor respecta normele specifice prevazute la cap.2.

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricatia pilelor electrice

3.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 135. – Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform normelor generale de protectie a muncii.

3.2. Instruirea personalului si dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 136. – Instruirea personalului si dotarea cu echipament individual de protectie se va face conform normelor generale de protectie a muncii si a prevederilor articolelor 2.2 – 2.3.

Organizarea operatiilor de manipulare a materiilor prime (descarcare, depozitare, transport)

Art. 137. – Organizarea operatiilor de descarcare, depozitare si transport a materiilor prime si a materialelor, va fi coordonata de o persoana numita si instruita in acest scop, care va asigura respectarea tuturor normelor de securitate a muncii specifice acestei activitati.

Prepararea amestecului depolarizant (malaxare, materiale negre)

Art. 138. – La utilizarea materialelor negre (bioxid de mangan, negru de fum acetilenic, grafit) se vor respecta normele specifice de manipulare a materialelor pulverulente, prezentate in capitolul 2.

Art. 139. – Se va prevedea o ventilatie adecvata a zonelor de lucru.

Art. 140. – Se vor prevedea masuri specifice de paza contra incendiilor.

Art. 141. – In timpul functionarii autoclavelor este interzis a se face orice interventie de ordin mecanic sau electric.

Art. 142. – (1) Malaxoarele de amestec a materialelor pulverulente (negru de fum, bioxid de carbon, grafit) cu solutia de electrolit, vor fi amplasate in incaperi speciale, separate si vor lucra cu instalatia de ventilatie locala si generala pusa in functiune.

(2) Manipularea sacilor, recipientelor cu bioxid de mangan, negru de fum, se va face cu atentie, pentru a evita ruperea lor si raspandirea aerosolilor in atmosfera de lucru.

(3) In cazul ruperii sau degradarii acestora se va curata locul respectiv (aspirare, spalare).

Pregatirea accesoriilor si placilor

Art. 143. – Executarea prin extrudere a rondelelor din zinc se va face prin respectarea normelor specifice de securitate a muncii pentru aceasta operatie.

Art. 144. – Pentru nichelarea capselor pilelor electrice se vor respecta normele specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice.

Art. 145. – Baile de nichelare vor fi prevazute obligatoriu cu instalatie adecvate de ventilatie locala si generala.

Art. 146. – Pentru depistarea imediata a opririi ventilatiei bailor, se vor prevedea sisteme de avertizare a opririi.

Art. 147. – Pentru executia altor repere metalice, a celor din carton, de masa plastica, se vor respecta normele de protectia muncii specifice acestor operatii.

Art. 148. – Reglarea preselor, indepartarea pieselor blocate, corectarea pozitiei sculelor sau a cursei mecanismelor de actionare, se vor face numai dupa oprirea si blocarea masinii.

Art. 149. – Schimbarea cutitelor presei se va face numai de persoane autorizate pentru aceasta operatie si in prezenta maistrului sau sefului de echipa.

Art. 150. – Intrebuintarea bucselor intermediare improvizate sau confectionate din tevi, este interzisa.

Executarea electrozilor bipolari si a vaselor de zinc

Art. 151. – Transportul si depozitarea lacurilor si solventilor se va face obligatoriu in vase inchise; depozitarea se va face in locuri diferite.

Art. 152. – Conditiile de transport si depozitare vor respecta prevederile capitolului 2, art.8 – 38.

Art. 153. – Se interzice deschiderea vaselor metalice continand lacuri si solventi, folosind scule care pot provoca scantei.

Art. 154. – Manipularea lacurilor si solventilor se va face in conformitate cu normele de protectie pentru transportul uzinal si a prevederilor articolului 23.

Art. 155. – Iluminatul in zonele de lucru va fi asigurat conform normelor de iluminat reglementate pentru aceste operatii.

Art. 156. – Se vor asigura conditiile de ventilare generala si locala adecvate la locul de munca.

Art. 157. – Fumatul si accesul cu foc deschis in aceste spatii sunt interzise.

Prepararea electrolitului, transportul

Art. 158. – (1) Prepararea electolitului se va face respectand prescriptiile tehnologice si de securitate a muncii.

(2) Pentru productia curenta, electrolitul se va prepara in instalatii automate si se va distribui prin conducte.

Art. 159. – (1) Prepararea manuala a electrolitului va fi permisa numai in statii pilot, ateliere de intretinere si laboratoare.

(2) Pentru operatiile de transport si manipulare a substantelor nocive se vor respecta instructiunile specifice de securitate a muncii pentru aceste materiale.

Art. 160. – (1) Folosirea unor substante foarte toxice (clorura mercurica), se va face in conditii stricte, de persoane autorizate si instruite pentru aceste operatii.

(2) Ambalajele acestor substante vor avea inscriptii avertizoare.

(3) Dupa epuizarea continutului, aceste ambalaje vor fi recuperate si distruse conform instructiunilor, sub supravegherea conducatorului locului de munca.

Ambalarea bateriilor

Art. 161. – Se vor asigura conditiile normale de ventilatie si iluminat la locurile de munca.

Art. 162. – (1) Manipularea electrolitului, a cerii, a bitumului se vor face utilizand obligatoriu manusi si ochelari de protectie.

(2) In situatia in care acestea au venit in contact cu pielea, locul atins se va spala imediat cu apa, la nevoie folosindu-se solutii (alifii) neutralizante.

Art. 163. – Locurile de munca, vor fi prevazute cu puncte de ajutor medical, dotate cu substante neutralizante.

Art. 164. – Turnarea bitumului si a cerii topite se va face cu atntie pentru a preintampina producerea stropilor.

Art. 165. – (1) Instalatiile si utilajele cu mai multe posturi de lucru, deservite de mai multi muncitori se vor porni centralizat de catre conducatorul locului de munca.

(2) Pornirea utilajelor va fi semnalata in prealabil la toti operantii posturilor de lucru.

Art. 166. – (1) Lipirile manuale si / sau termosudurile se vor face utilizand manusi de protectie, pentru a preveni arsurile sau iritarea pielii.

(2) Operatiile de lipire sau termosudura se vor executa respectand cu strictete normele specifice de securitate a muncii.

4. Prevederi de proiectare privind fabricatia de acumulatori si pile electrice

4.1. Cladiri si alte constructii

Art. 167. – Sectiile de fabricatie, inclusiv incaperile auxiliare, administrative si social – sanitare ale acestora, se vor amplasa si amenaja in asa fel incat sa fie respectate prevederile Normelor generale de paza si stingere a incendiilor.

Art. 168. – Cladirea care cuprinde sectiile de turnare, formare, preparare electroliti va fi amplasata cu latura lunga perpendiculara pe directia vanturilor dominante in perioada calda a anului, evitandu-se alipirea anexelor tehnico – sociale de fatada acesteia.

Art. 169. – (1) La dezvoltarea sectiilor existente se vor evita solutiile de alipire a unor deschideri in halele existente, construindu-se hale noi cu asigurarea unei ventilatii naturale eficiente.

(2) Sectiile de fabricatie caracterizate prin degajari mari de pulberi de plumb si noxe, se vor amplasa in sensul in care bat vanturile dominante.

Art. 170. – Depozitele si cladirile care contin materiale combustibile sau periculoase (diluanti, solventi, acid sulfuric, clorura mercurica etc.) se vor amplasa de preferinta in zona periferica a incintei.

Art. 171. – Latimea cailor de acces in hale se va stabili conform prevederilor Normelor generale de protectia muncii.

Art. 172. – Caile de acces trebuie sa fie marcate vizibil cu linii de culoare deschisa si vor fi mentinute permanent libere si curate.

Art. 173. – Toate caile de acces ale mijloacelor interne de transport vor fi pavate si executate din materiale nealunecoase.

Art. 174. – Canalele fluidelor energetice vor avea pante de scurgere spre canalizare. Cele cu adancimea sub cota canalelor vor fi prvazute cu pompe de evacuare a apelor.

Art. 175. – Capacele canalelor si gropilor se vor construi din materiale care sa reziste la trecerea mijloacelor de transport uzinal. In plus, capacele canalelor electrice sau de gaze, vor fi astfel construite, incat sa nu permita intrarea oxizilor sau altor materiale in interiorul canalului.

Art. 176. – La sectiile de formare, structura de rezistenta a cladirii, pardoseala si peretii vor fi tratati antiacid.

Art. 177. – (1) Dimensiunile usilor sectiilor de fabricatie pentru baterii si acumulatori se stabilesc in functie de gabaritele mijloacelor de transport folosite.

(2) Pentru trecerea lucratorilor se prevad usi mici.

(3) Acolo unde deschiderile sunt frecvente, perturband temperatura halei, se vor prevedea paravane, perdele de aer sau sasuri.

4.2. Amplasarea utilajelor

Art. 178. – (1) Amplasarea utilajelor se va face in ordinea operatiilor procesului tehnologic, respectandu-se pe cat posibil, succesiunea normala a operatiilor, evitandu-se incrucisarile si transportarile in contra sens.

(2) Utilajele amplasate nu vor trebui sa blocheze usile si caile de acces, iar transportul interoperational sa nu traverseze caile de acces din atelier.

Art. 179. – La locurile de munca se vor prevedea spatii pentru depozitarea semifabricatelor si deseurilor, demarcate cu linii vizibile.

Art. 180. – Tablourile de comanda si automatizare (cand nu sunt montate pe utilaj), se vor amplasa langa utilajele care le deservesc, la loc vizibil si usor accesibil si vor fi protejate cu balustrade sau parapete de protectie (cand se circula cu mijloace de transport pe langa ele).

4.3. Iluminare, ventilatie, alimentare cu apa, canalizare instalatii tehnologice

Art. 181. – Sectiile de productie pentru fabricarea acumulatorilor si pilelor electrice, vor fi prevazute cu iluminat natural si artificial conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 182. – (1) Pentru inlaturarea degajarilor nocive, a degajarilor excesive de caldura si a prafului, atelierele de productie trebuie prevazute cu instalatii de ventilatie conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

(2) In incaperile auxiliare se vor asigura ventilatia naturala sau artificiala astfel ca temperatura sa corespunda normelor, umiditatea relativa a aerului sa fie 35.70%, iar concentratia de CO2 sa nu depaseasca 0,03%.

Art. 183. – Repararea periodica sau capitala a utilajelor si instalatiilor, va fi insotita obligatoriu de repararea dispozitivelor de protectie care sunt prevazute in dotare.

Art. 184. – Instalatiile si conductele cu temperatura exterioara peste 55oC vor fi izolate termic sau protejate impotriva pericolului de accidentare prin arsuri. De asemenea, se vor lua masuri de protejare a materialelor inflamabile sau combustibile aflate in apropiere.

Art. 185. – Se interzice folosirea conductelor, elementelor de imbinare, robinetelor la care etansarile insuficiente pot produce scapari de fluide fierbinti (apa, abur etc.) care pot provoca accidente.

Art. 186. – Pentru situatiile in care inoportunitatea interventiei operatorilor care lucreaza la mai multe masini atrage dupa sine avarii si / sau accidente, se va asigura prevenirea automata a acestor pericole. In situatiile in care acest lucru nu este posibil, extinderea lucrului la mai multe masini va fi limitata in functie de posibilitatile operatorului de a interveni oportun in situatiile mentionate.

Art. 187. – (1) Atelierele de fabricatie pentru acumulatori si pile electrice vor fi incalzite in timpul friguros conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii. In cazul in care din bilantul termic rezulta ca degajarile de caldura depasesc pierderile de caldura, se vor realiza numai incalziri zonale, dupa caz.

(2) Instalatiile de protectie contra inghetului la instalatiile de orice fel se vor face numai in cazuri speciale, cand solutia se dovedeste mai economica decat luarea unor masuri ca: descarcarea instalatiilor, izolarea termica a instalatiilor, conducte insotitoare, incalzire locala.

Art. 188. – Pentru alimentarea cu apa potabila si carbogazoasa salina (de la sectorul turnare plumb), se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 189. – Apa pentru stingerea incendiilor, se va folosi in conditii de debit si regim impuse de reglementarile in vigoare.

Art. 190. – Sistemele de canalizare pentru colectarea si transportul apelor industriale uzate, caracterizate prin degajari de gaze toxice sau rau mirositoare, vor fi prevazute cu instalatii adecvate care sa opreasca patrunderea acestor gaze in cladire.

Art. 191. – Se interzice descarcarea in retelele exterioare a apelor uzate industriale, care in urma reactiilor chimice rezultate din amestec, pot da nastere la gaze toxice (hidrogen sulfurat, hidrogen arseniat, acid clorhidric etc.) sau gaze inflamabile ori explozive.

Art. 192. – In scopul asigurarii indicatorilor fizico-chimici stabiliti, se vor prevedea instalatii corespunzatoare pentru tratarea apelor industriale uzate, cat si masuri de recuperare a substantelor utile din aceste ape si namoluri.

4.4. Cuptoare de topit, instalatii diverse

Art. 193. – Cuptoarele de topit plumb vor fi prevazute cu hote metalice, pentru captarea gazelor arse si evacuarea lor in atmosfera.

Art. 194. – Cuptoarele de topit vor fi bine etansate si izolate astfel ca la exterior pentru partile laterale, temperatura sa nu depaseasca maxim 0,1 din temperatura de regim a cuptorului.

Art. 195. – La cuptoarele cu temperatura de functionare maxima de 1000oC, temperatura pentru usi si deschideri va fi maxim 120oC .

Art. 196. – In locurile unde temperatura depaseste 55oC se vor prevedea placute de avertizare asupra pericolului, iar daca e necesar paravane de sarma, perdele de aer, ecrane, pentru a preveni atingerile intamplatoare.

Art. 197. – Temperatura maxima admisa pentru partile de care se atinge personalul de deservire va fi stabilita in functie de durata atingerii si de natura materialului partii atinse.

Art. 198. – Protectia contra radiatiilor calorice se va face prin dispozitive speciale ca: perdele de apa, tevi racite cu apa, dusuri de aer, paravane.

Art. 199. – Cuptoarele cu suprafata vetrei mai mare de 0,5 mp vor fi prevazute cu hote instalate deasupra lor sau canale si cosuri de fum, pentru evacuarea gazelor arse in exteriorul halei sau in atmosfera.

Art. 200. – Toate instalatiile de fabricare pentru acumulatori si pile electrice vor fi prevazute cu dispozitive de protectia muncii si instructiuni de functionare adecvate. Elaborarea instructiunilor intra in sarcina unitatii de productie.

4.5. Anexe si cladiri auxiliare

Art. 201. – Toate cladirile auxiliare si anexele, vor respecta si prescriptiile impuse de Normele generale de protectie a muncii.

Art. 202. – (1) Dispensarul medical, policlinica, se vor amplasa in apropierea locurilor de intrare si iesire din unitatea respectiva, avand conditii de acces atat din exteriorul cat si din interiorul unitatii, mai ales in caz de urgenta.

(2) Pentru sectiile sau atelierele situate la distante mari de unitatile sanitare, se vor amenaja puncte sanitare in conformitate cu normele metodologice.

(3) Vestiarele vor fi bine aerisite si dotate cu echipamentul de protectie corespunzator.

ANEXA 1

Norme specifice conexe normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea acumulatorilor si pilelor electrice si alte prescriptii

Prezentul proiect de norme specifice va fi completat cu alte norme de securitate a muncii, dupa cum urmeaza:

1. Norme generale de protectie a muncii

2. Normativ cadru de acordare a echipamentului individual de protectie;

3. Norme ce reglementeaza lucrul cu foc deschis si norme P.S.I. in general;

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru distributia si utilizarea gazelor naturale;

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor;

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern;

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipulare, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate, depozitarea materialelor;

8. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice;

9. Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice;

10. Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie;

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de captare, epurare, distributia apei si evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si procesele tehnologice;

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat;

13. Norme specifice de securitate a muncii la fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului;

14. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la rece si stantare;

15. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere;

16. Norme specifice de securitate a muncii pentru elaborarea si prelucrarea metalelor neferoase si rare;

17. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportarea produselor anorganice;

18. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor organice (exclusiv petrochimice);

19. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea cauciucului sintetic si a produselor macromoleculare;

20. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul si depozitarea produselor petrochimice;

21. Norme de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice – PE 119/90 (Regia autonoma de electricitate – RENEL)

22. Decret 466/1979 – Regimul produselor si substantelor toxice;

23. Prescriptii tehnice pentru proiectarea, constructia, montarea, exploatarea si verificarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor auxiliare, R1- 87;

24. Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, repararea, instalarea si verificarea cazanelor de abur si cazanelor de apa fierbinte C1 – 85.

ANEXA 2

Standarde conexe

1. STAS 297/1 – 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

2. STAS 297/2 – 80 Indicatoare de securitate. Generalitati

3. STAS 2612 – 87 Protectie impotriva electrocutarilor. Limite admise.

4. STAS 11358 – 80 Masini si utilaje. Mijloace de protectie fata de pericole mecanice.

5. STAS 9779 – 82 Acustica psihofiziologica. Evaluarea efectelor zgomotului asupra omului. Indicatii generale.

6. STAS 11336/2 – 80 Acustica psihofiziologica. Evaluarea incadrarii in limita admisibila a nivelului de zgomot pentru activitati cu diferite grade de solicitare a atentiei.

7. STAS 10627 – 76 Ventilatoare. Prescriptii de securitate.

8. STAS 12393 – 85 Masini – unelte pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald. Conditii tehnice generale pentru prevenirea pericolelor mecanice.

9. STAS 8483 – 79 Materiale plastice. Terminologie.

STAS 12147 – 85 Materiale plastice. Procedee de sudare. Clasificare si terminologie.

10. STAS 11811 – 80 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu.

11. STAS 12604/5 – 90 Protectia contra electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare

12. STAS 3052 – 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de calitate

13. STAS 6324 – 61 Apa potabila. Determinarea temperaturii, mirosului si gustului.

14. STAS 6362 – 85 Apa potabila. Determinarea plumbului.

15. STAS 10267 – 89 Apa potabila. Determinarea continutului de mercur.

16. STAS 8601 – 70 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea sulfatilor.

17. STAS 8045 – 79 Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea mercurului.

18. STAS 10816 – 76 Puritatea aerului. Determinarea plumbului.

19. STAS 10931 – 77 Puritatea aerului. Determinarea arseniului.

20. STAS 11194 – 79 Puritatea aerului Determinarea acidului sulfuric.

21. STAS 12532 – 87 Puritatea aerului. Determinarea continutului de mercur

22. STAS 444/4 – 74 Baterii de acumulatoare cu plumb pentru autovehicule

23. STAS 808/1 – 85 Elemente galvanice si baterii. Caracteristici tehnice generale de calitate.

24. STAS 12894 – 90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de munca

25. STAS 11287 – 79 Acustica fizica. Marimi de referinta pentru niveluri acustice.

26. STAS 4936 – 87 Marcarea bornelor baretelor colectoare pentru colectoare si statii electrice de conexiuni si transformatoare.

27. STAS 6670 – 88 Dispozitive mobile de scurtcircuitare si legare la pamant.

28. STAS 10414 – 84 Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale de securitate.

29. STAS 12216 – 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii.

30. STAS 12604 – 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.

31. STAS 12217 – 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii.

32. STAS 12604 – 89 Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii.

33. STAS 6877/10 – 77 Echipamente electrice pentru atmosfere explozive. Capsulare antideflagranta. Determinarea interstitiului experimental maxim de securitate.

34. STAS 9954/1 – 74 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie si datorate gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare.

35. STAS 8138 – 83 Echipament electric pentru masini industriale. Conditii tehnice generale.

36. SR ISO – 4304/1994 Instalatii de ridicat, altele decat macaralele plutitoare. Cerinte. Conditii privitoare la stabilitate.

37. STAS 2862 – 79 Filtre de sticla pentru protectie.

38. STAS 3159 – 81 Material de protectie. Casti de protectie.

39. STAS 6687 – 81 Ochelari de protectie. Conditii tehnice generale de protectie

40. STAS 6877/1 – 86 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii generale.

41. STAS 7408 – 75 Incaltaminte de protectie. Incaltaminte electroizolanta de cauciuc.

42. STAS 7761 – 81 Echipament de protectie din cauciuc. Manusi electroizolante.

43. STAS 9153 – 90 Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare ale butoanelor de comanda si ale butoanelor de comanda luminoase.

44. STAS 9876 – 87 Transportoare. Prescriptii generale de securitate.

45. STAS 9877 – 89 Transportoare vibrante si transportoare oscilante. Prescriptii speciale de securitate.

46. STAS 9878 – 74 Transportoare la sol pentru antrenarea carucioarelor. Prescriptii speciale de securitate.

47. STAS 9879 – 74 Transportoare mobile cu banda. Prescriptii speciale de securitate.

48. STAS 9881 – 89 Transportoare cu raclete. Prescriptii speciale de securitate.

49. STAS 9886 – 82 Transportoare suspendate cu lant sau cablu. Prescriptii speciale de securitate.

50. STAS 10627 – 76 Ventilatoare. Principii de securitate.

51. STAS 11237/2 – 80 Echipament electromedical utilizat in vecinatatea pacientului. Conditii tehnice generale de securitate. Protectia impotriva electrocutarii.

52. SR 12294/1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie.

ANEXA 3

Ghid de terminologie de securitate a muncii.
Notiuni de baza

1. Accident de munca: accidentul prin care se produce vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia isi desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate ori deces.

2. Boala profesionala: afectiuni care se produc, ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzate de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul muncii.

3. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare.

4. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale, in timpul procesului de munca.

5. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

6. Echipament tehnic: masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.

7. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

8. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate) , este obligatorie atunci cand normele generale de protectia muncii si normele specifice de securitatea muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

9. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.

10. Mijloc individual de protectie: mijloc de productie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.

11. Noxa (sinonim – factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.

12. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

13. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.

14. Risc profesional: risc in procesul de munca.

15. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unui sau mai multor pericole.

Lasă un răspuns