NSPM 78
Norme de protectie a muncii pentru activitatea in turnatorii

Preambul

Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minime obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de protectie a muncii.

Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de raspunderea pentru stabilirea si aplicarea oricaror alte masuri de protectie a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatilor respective.

Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind realizarea securitatii in munca, sistem care include:

– Norme generale de protectie a muncii (NGPM), care cuprind principalele masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate.

– Norme specifice de protectie a muncii (NSPM) care cuprind masurile de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice unor anumite activitati, detaliind prin aceasta prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Prevederile tuturor normelor specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare si de proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.

Structurarea sistemului national de norme specifice de protectie a muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu factorii de risc specifici uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de protectie a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de protectie a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii.

Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:

– Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;

– Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea procesului de munca;

– Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, masini, utilaje, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul muncii;

– Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de protectie a muncii in cadrul normelor specifice de protectie a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de protectie a muncii, se realizeaza prin tratarea fiecarui aspect de protectie a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului, executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru realizarea protectiei muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea in munca, baza pentru:

– activitatea de conceptie si proiectare a echipa-mentelor tehnice si tehnologiilor;

– autorizarea functionarii unitatilor;

– instruirea salariatilor cu privire la protectia muncii;

– cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauze-lor si responsabilitatilor;

– controlul si autocontrolul de protectia muncii;

– fundamentarea programului de protectia muncii.

In acest context Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatea in turnatorii au fost elaborate tinandu-se seama de reglementarile existente in domeniul protectiei muncii pentru aceasta activitate, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirea factorilor de risc specifici, astfel incat pentru fiecare factor de risc sa existe cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.

Structurarea acestei norme s-a facut pe subactivitati, urmarindu-se o succesiune logica, conform fluxului tehnologic. Pentru a veni in sprijinul activitatii de concepere si proiectare a echipamentelor tehnice si a fluxurilor tehnologice, normele prezinta un capitol cu masuri de protectie a muncii necesar a fi asigurate inca din aceasta faza, in scopul imbunatatirii nivelului de protectie in munca.

In vederea explicitarii terminologiei de protectie a muncii utilizata pe parcursul normei, a fost adaugata la aceasta, in anexa, un ghid de terminologie.

Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale si din punctul de vedere al formei de prezentare, in corelatie cu alte acte legislative si normative, s-a procedat la includerea in continut a unor subtitluri, prin care se precizeaza problematica tratata in articolele ce urmeaza, facilitand astfel pentru utilizatori intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.

CAPITOLUL 1
Prevederi generale

Art. 1. – : Continut

Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatea in turnatorii cuprind prevederi specifice de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale in activitatea din turnatorii.

Art. 2. – : Scop

Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala existente in cadrul acestei activitati, proprii celor patru elemente componente ale sistemului de munca (executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca).

Art. 3. – : Domeniu de aplicare

Prezentele norme specifice se aplica activitatilor din turnatorii desfasurate de persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate si de modul de organizare a activitatii.

Art. 4. – : Conexiunea cu alte acte normative

(1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatilor din turnatorii se vor aplica prevederile normelor specifice si ale celorlalte reglementari prezentate in Anexa 1.

Art. 5. – : Revizuirea normelor

Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc. survenite la nivel national, al unitatilor sau proceselor de munca.

CAPITOLUL 2
Prevederi comune tuturor proceselor de munca din activitatea in turnatorii

SECTIUNEA 1
Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 6. – Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 7. – Operatiile de aprindere, reglare, supraveghere si stingere a focului in cuptor vor fi executate de un salariat special instruit si autorizat conform prescriptiilor tehnice elaborate de ISCIR.

Art. 8. – La transportul sarcinilor cu macarale sau podurile rulante, legarea sarcinilor se va face numai de catre salariati autorizati ISCIR.

Art. 9. – Reglajele necesare instalatiilor de curatare se executa numai de catre personal special instruit in acest scop.

Art. 10. – Lucrarile de exploatare, intretinere, revizii si reparatii se vor executa numai de personal calificat si special instruit pentru operatiile respective, respectandu-se intocmai instructiunile de serviciu, instructiunile tehnice de exploatare, de protectia muncii si PSI.

SECTIUNEA 2
Instruirea personalului

Art. 11. – Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a salariatilor in domeniul protectiei muncii se vor realiza conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 12. – Salariatii vor fi instruiti asupra pericolelor pe care le prezinta pentru propria securitate si sanatate, substantele si instalatiile cu care lucreaza, precum si asupra masurilor de prevenire stabilite.

Art. 13. – Persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati in turnatorii sunt obligate sa elaboreze si sa aplice instructiuni proprii de protectie a muncii.

Art. 14. – Salariatii vor fi instruiti si asupra masurilor de autoprotectie pe care trebuie sa le aplice pentru evitarea accidentarilor si imbolnavirilor profesionale, precum si pentru acordarea primului ajutor.

Art. 15. – Masurile de prim ajutor se vor stabili cu avizul medicului de specialitate si se vor intocmi instructiuni proprii.

SECTIUNEA 3
Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 16. – (1) Conducatorii unitatilor care desfasoara activitati in turnatorii au obligatia sa asigure intregului personal angajat echipament de protectie, in conformitate cu listele interne elaborate in baza Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr. 225 din 21 iulie 1995.

(2) Personalul angajat este obligat sa utilizeze echipamentul individual de protectie acordat.

SECTIUNEA 4
Organizarea locului de munca si a activitatilor

Art. 17. – Toate caile de acces ale spatiilor tehnice vor fi mentinute in stare buna, curate, libere de orice obstacol si vor fi marcate vizibil.

Art. 18. – Este interzisa depozitarea pieselor si materialelor, chiar temporar, pe caile de acces si de circulatie.

Art. 19. – Intrarile turnatoriilor vor fi asigurate impotriva curentilor de aer rece.

Art. 20. – Spatiile in care se toarna metal topit sau traseele de transport ale metalului topit vor avea pardoseala uscata si ferita de umezeala.

Art. 21. – La transportul metalului topit se interzice accesul salariatilor pe caile de circulatie pe care se deplaseaza oala cu metal lichid.

Art. 22. – Pardoselile se vor executa astfel incat sa fie rezistente la actiunea metalului topit si la celelalte conditii impuse de tehnologia respectiva, sa fie plane si nealunecoase.

Art. 23. – Pardoselile turnatoriilor vor trebui sa fie netede, fara denivelari, cu exceptia spatiilor in care formarea se face la sol.

Art. 24. – In turnatoriile in care se prevad linii ferate, coroanele sinelor si locul de imbinare a elementelor de cale nu trebuie sa iasa deasupra nivelului pardoselei. Sinele de cale ferata vor fi prevazute cu contrasine.

Art. 25. – Iluminatul natural si artificial se vor realiza astfel incat sa asigure o buna vizibilitate la locul de munca, respectandu-se valorile prescrise prin Normele generale de protectie a muncii.

Art. 26. – Toate spatiile de lucru in care exista pericol de accidentare la intreruperea functionarii iluminatului artificial normal, vor avea iluminat de siguranta, realizat conform standardelor in vigoare, prezentate in Normele generale de protectie a muncii.

Art. 27. – Se va asigura apa carbogazoasa salina conform normelor de igiena alimentatiei.

Art. 28. – Inaintea inceperii lucrului, conducatorul direct al locului de munca va verifica starea de sanatate si oboseala a salariatilor.

Art. 29. – In cazul in care se constata ca unii salariati prezinta stari maladive, de oboseala sau se afla sub influenta bauturilor alcoolice, a drogurilor, a medicamentelor ce afecteaza capacitatea de munca, acestia nu vor fi admisi la lucru.

SECTIUNEA 5
Protectia impotriva electrocutarii

Art. 30. – La exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor electrice trebuie sa se respecte prevederile cuprinse in Normele specifice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei electrice in medii normale, precum si prevederile privind protectia impotriva electrocutarii, existente in Normele generale de protectie a muncii.

Art. 31. – Conducatorii locurilor de munca sunt obligati sa solicite periodic verificarea instalatiilor, echipamentelor si utilajelor electrice pe care le au in dotare, precum si a instalatiilor de protectie impotriva electrocutarii.

Art. 32. – Lucrarile si operatiile de exploatare, manevrare, intretinere si reparare a instalatiilor electrice vor fi executate numai de electricieni autorizati.

Art. 33. – (1) Persoanele care exploateaza si executa manevre la instalatiile, echipamentele si utilajele electrice trebuie sa verifice inainte de inceperea lucrului imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune, precum si existenta legaturilor de protectie.

(2) Este interzisa punerea sub tensiune a instalatiilor, echipamentelor si utilajelor electrice care prezinta pericol de atingere a pieselor aflate normal sub tensiune, care au legaturile de protectie desfacute sau nu au fost verificate din punctul de vedere al asigurarii protectiei impotriva electrocutarii.

Art. 34. – Mijloacele de protectie utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie certificate si verificate. Procedura de urmat si verificarile eficacitatii instalatiilor si echipamentelor de protectie impotriva electrocutarii se vor stabili prin instructiuni proprii de protectie a muncii, cu respectarea normativelor RENEL.

Art. 35. – Este interzisa folosirea mijloacelor de protectie care nu au fost verificate, care nu au corespuns la verificari, a caror data de valabilitate a expirat, care prezinta defecte vizibile, sunt murdare sau nu corespund tensiunii nominale a instalatiei la care ar trebui utilizate. Inainte de fiecare folosire a unui mijloc de protectie, salariatul respectiv este obligat sa faca verificarile de mai sus si sa nu utilizeze mijlocul de protectie care nu corespunde.

SECTIUNEA 6
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

Art. 36. – In incaperile cu pericol de incendiu si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, utilizarea sculelor metalice si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice; pe usa de acces se vor monta placute avertizoare.

Art. 37. – Se interzice apropierea cu flacara, foc deschis sau tigari aprinse de depozitele de materiale inflamabile sau explozive, de materialul rulant sau de instalatiile la care exista pericolul de incendiu si explozie.

Art. 38. – Este interzis fumatul in spatiile tehnice de exploatare, publice, administrative etc., in alte locuri decat cele stabilite prin normele tehnice PSI.

Art. 39. – Materialele pentru forme si miezuri se vor depozita in incaperi separate.

Art. 40. – Materialele prafoase ca: stearat de calciu, novolac solzi, hexametilentetramina (urotropina), amidon, dextrina, faina de lemn, al caror praf in suspensie cu aerul formeaza amestecuri explozive, se vor depozita in cladiri rezistente la foc si aerisite, evitandu-se sursele de aprindere si formarea de praf.

Art. 41. – Depozitarea materialelor prafoase cu tendinta de autoaprindere (praf de carbune, huila, grafit, faina de lemn, covalit etc.) se va face in compartimente pentru fiecare din materialele respective, complet separate unele de celelalte prin pereti si aerisite.

Art. 42. – Pentru prevenirea autoaprinderii materialelor cu aceasta tendinta, nu se admite depozitarea de lunga durata a acestor materiale.

Art. 43. – Compartimentele pentru depozitarea materialelor prafoase cu tendinta de autoaprindere vor avea muchiile interioare rotunjite, fara colturi in care s-ar putea produce autoaprinderea prafului tasat.

Art. 44. – Depozitarea liantilor organici de tipul rasinilor fenolice, epoxidice, furanice, plastinol etc. si a intaritorilor acizi se va face evitandu-se contactul intaritorilor cu rasinile, intrucat provoaca reactii violente.

Art. 45. – Produsii inflamabili (trietilamina, izocianatii organici, etilenglicolul), ai caror vapori formeaza cu aerul amestecuri explozive, vor fi depozitati conform normelor PSI pentru materialele explozive.

Art. 46. – In depozitele pentru lianti ce prezinta pericol de incendiu si explozie se vor lua masuri de: legare la pamant a recipientilor, montarea instalatiei paratrasnet, instruirea personalului pentru executarea corecta a operatiilor de incarcare-descarcare si asigurarea in permanenta a unui mediu lipsit de pericolul formarii amestecurilor explozive.

Art. 47. – Vopselele refractare cu solventi precum si solventii organici aferenti se vor depozita in conformitate cu prevederile Normelor specifice de protectie a muncii pentru activitati de vopsire.

Art. 48. – Pulberile metalice si indeosebi de aluminiu, utilizate la prepararea chiturilor, materialele exoterme care prezinta pericol de incendiu si explozie se vor depozita cu respectarea normelor PSI pentru materiale explozive.

Art. 49. – Depozitele pentru materiale inflamabile vor fi dotate cu instalatii si mijloace de stins incendii prevazute in normele PSI in vigoare.

Art. 50. – Atelierele in care se executa tratamente termice vor fi prevazute cu tot utilajul si materialele necesare stingerii incendiilor, conform normelor PSI.

CAPITOLUL 3
Prevederi specifice ale subactivitatilor din turnatorii

SECTIUNEA 1
Prepararea amestecurilor de formare

Art. 51. – Pentru evitarea accidentelor datorate prezentei corpurilor straine in amestecul de formare, amestecul provenit din forme dezbatute va fi deferat cu ajutorul separatoarelor magnetice adecvate si va fi cernut prin site inaintea introducerii lui in amestecatoare.

Art. 52. – (1) Pentru recoltarea probelor, utilajele vor fi prevazute cu orificii laterale prin care se vor lua probe cu dispozitive adecvate, care sa excluda posibilitatea de accidentare.

(2) Este interzisa luarea probelor prin gura de alimentare sau de evacuare a utilajelor.

Art. 53. – Masinile de preparat amestecuri, malaxoarele, dezintegratoarele, utilajele de macinare vor fi asigurate impotriva pornirii necontrolate in cazul repararii, curatarii, ungerii sau in timpul lucrarilor de intretinere a acestora.

Art. 54. – (1) Este interzis salariatilor sa intre in camera morii in timpul functionarii.

(2) In timpul functionarii, in camera morii va avea acces numai personalul autorizat, dupa ce s-au luat toate masurile de securitate.

Art. 55. – (1) Statiile de preparare, instalatiile de tran-sport cu benzi, incaperile de lucru pentru prepararea a-mestecurilor vor fi dotate cu semnalizatoare acustice si la nevoie si optice, care vor indica pornirea si reglarea fiecarui agregat sau grup de mecanisme in parte.

(2) Salariatii vor fi instruiti asupra folosirii semnalelor acustice si optice.

Art. 56. – Semnalizatoarele acustice si optice vor fi astfel amplasate incat sa poata fi vazute din orice punct al turnatoriei in care se pun in miscare agregate sau benzi de transport.

Art. 57. – Se va asigura accesul in gropile si canalele subterane, precum si pe platformele din statiile de preparare, folosind scari metalice fixe corespunzatoare.

Art. 58. – Desfundarea buncarelor de nisipuri, amestecuri de formare, amestecuri refolosite si nisipuri arse se va face din exterior, intrarea in buncar fiind interzisa.

Art. 59. – (1) Repararea agregatelor se va face numai de catre echipele de reparatii si intretinere.

(2) Inainte de inceperea reparatiilor electricianul autorizat va scoate sigurantele de la tabloul electric care alimenteaza agregatele.

(3) Inainte de inceperea interventiei se va fixa in mod vizibil un indicator de securitate de interzicere a accesului persoanelor neautorizate in zona periculoasa.

Art. 60. – (1) Instalatiile de transport pneumatic pentru nisip si lianti vor fi etanse pe tot traseul.

(2) Se va asigura etanseitatea buncarelor si silozurilor de depozitare a nisipului si materialelor pulverulente, a constructiei si a montarii cicloanelor, filtrelor, camerelor de depunere, pompelor, conductelor de transport si de ventilatie.

Art. 61. – Punerea in functiune a instalatiilor de transport pneumatic se va face numai dupa verificarea si inscriptionarea, in prealabil, a recipientului pompei si a separatorului de apa si ulei, conform prescriptiilor tehnice ISCIR.

Art. 62. – Se vor mentine in buna stare de functionare filtrele, limitatoarele de cursa, dispozitivele de inchidere a pompelor si a schimbatoarelor de cale si sesizoarele de nivel maxim.

Art. 63. – (1) Este interzisa orice interventie la instalatiile de transport pneumatic in timpul functionarii.

(2) La instalatiile de transport pneumatic schimbarile directiei de transport se vor face numai dupa montarea corespunzatoare a racordului conductei la directia de transport.

Art. 64. – Instalatiile de peliculizare se vor amplasa in camere separate, prevazute cu ventilatie corespunzatoare si cu respectarea normelor PSI.

Art. 65. – La instalatiile de peliculizare a nisipului cu novolac solutie alcoolica se vor respecta urmatoarele masuri:

a) salariatii vor fi special instruiti si dotati cu echipament individual de protectie conform normativului in vigoare;

b) pe platforma de lucru si in zona rezervoarelor de rasina, nu se admite existenta surselor de aprindere, iar fumatul este interzis;

c) nu se admite stocarea in sectie a unei cantitati de materiale (novolac solutie, intaritor, stearat de calciu) mai mare decat necesarul pentru un schimb de lucru;

d) in timpul amestecarii, dupa introducerea intaritorului este interzisa deschiderea usii de vizitare a amestecatorului;

e) instalatiile vor fi prevazute obligatoriu cu ventilatie locala;

f) nu vor lucra in sectiile de peliculizare a nisipului salariatii care manifesta intoleranta la actiunea intaritorului sau a fenolului existent in novolac.

Art. 66. – La instalatiile de peliculizare a nisipului cu novolac solzi, pe langa masurile de la art.65, se vor respecta si urmatoarele:

a) la manipularea pulberilor (novolac, stearat de calciu, hexametilentetramina), este interzisa raspandirea prafului in mediul de munca, materialele fiind inflamabile si explozive;

b) se va evita contactul pielii cu incalzitorul de nisip;

c) flacara cuptorului pentru incalzirea nisipului se supravegheaza numai prin vizor;

d) nu se va pune instalatia in functiune fara a controla functionarea celulei fotoelectrice si a electrovalvei de gaz metan.

Art. 67. – La utilizarea rasinii fenol-formaldehidice de tip rezol pentru prepararea amestecurilor de formare si miezuire cu intarire la rece se va tine seama de actiunea caustica a fenolului asupra pielii si de iritatiile produse de vaporii de fenol cailor respiratorii, respectand urmatoarele masuri:

a) nisipul va avea temperatura de maximum 25oC;

b) este interzis contactul direct rasina-intaritor (amestec exploziv);

c) este interzisa utilizarea recipientilor improvizati, neetansi, precum si stocarea materialelor la locul de utilizare;

d) transportul liantului si al intaritorului se va face prin conducte etanse, direct din depozite, fiind interzis transportul lor manual, iar pentru acest scop se vor folosi instalatii de preparare dotate cu sisteme de dozare;

e) dozarea rasinii si a intaritorului va fi mentinuta la valori optime (maximum 3 % rasina si 1,2 % intaritor, in greutate fata de nisip);

f) in punctele de umplere a formelor si cutiilor de miez cu amestec cu mari degajari de gaze nocive (fenol, formaldehida, metanol) se vor prevedea hote de aspiratie corespunzatoare;

g) instalatia de ventilatie se va verifica periodic in vederea nedepasirii concentratiilor de noxe maxim admisibile prevazute in Normele generale de protectie a muncii;

h) la prepararea amestecului de nisip, liant si intaritor, este interzisa aplecarea salariatilor asupra amestecatoarelor descoperite, din care se degaja cantitati importante de noxe;

i) la manipularea acidului benzensulfonic (sau alti intaritori acizi) si a rasinii fenol-formaldehidice este interzis contactul cu pielea, iar in cazul stropirii cu aceste substante se vor lua imediat masuri de spalare cu apa si sapun;

j) nu se va imprastia nisip impregnat cu rasina in mediul de munca, iar in cazuri accidentale se va curata urgent locul respectiv, evitandu-se contactul cu pielea.

Art. 68. – La utilizarea rasinilor furanice (URELIT) si a intaritorilor aferenti se vor respecta masurile de la art. 67, tinand cont de noxele care se degaja in timpul lucrului (alcool furanic, formaldehida, metanol etc.).

Art. 69. – Folosirea trietilaminei si a poliizocianatilor in solventi organici, in procedeele de intarire a miezurilor in cutii reci, se va face cu respectarea urmatoarelor masuri:

a) salariatii vor fi special instruiti si vor purta echipament individual de protectie conform normativului in vigoare;

b) este interzis contactul pielii cu solutia sau cu vaporii acestor substante foarte toxice, iar in caz de stropire portiunea afectata se va spala imediat cu o solutie neutralizatoare de 0,8 % clorura de sodiu in apa distilata, aflata permanent in apropierea locului de munca;

c) se vor prevedea instalatii de ventilatie locala care sa asigure o absorbtie de 10m3 aer/cm3 de catalizator lichid pentru un consum mediu de trietilamina de pana la 200 cm3/h;

d) se va lucra cu trietilamina in recipienti capsulati montati direct la aparatul de formare a aerosolilor, utilizand in acest scop un gaz inert cum ar fi bioxidul de carbon sau azot;

e) este interzis lucrul cu aer comprimat in instalatia de producere a aerosolilor.

Art. 70. – (1) La utilizarea plastolinolului, se va tine seama ca produsul este inflamabil si se vor respecta masurile de protectie prevazute in normele PSI in vigoare.

(2) In cazul folosirii poliizocianatului ca intaritor al amestecului cu plastolinol, se vor aplica masurile de la art.67.

(3) Intrebuintarea perboratului de sodiu ca accelerator al reactiei de intarire a miezurilor cu plastolinol se va face cu respectarea instructiunilor de lucru specifice procedeului pentru a mentine reactia in limite nepericuloase, evitandu-se sursele de caldura.

Art. 71. – La utilizarea unor lianti ca silicatul de sodiu sau covasil, se vor lua masuri pentru evitarea contactului cu pielea.

Art. 72. – (1) In cazul utilizarii liantilor si adaosurilor pulverulente se vor lua masuri de protectie pentru evitarea raspandirii acestora in mediul de munca, pentru preintampinarea imbolnavirilor profesionale de silicoza (bentonita, argila, ciment, carbobent etc.) si se vor respecta cu strictete normele PSI in vigoare pentru materiale ca: faina de lemn, amidon, dextrina, praf de carbune, covalit, deporom, grafit, polistiren granule si altele care sunt combustibile si pot forma amestecuri explozive cu aerul.

(2) La locurile de munca unde se utilizeaza lianti si adaosuri pulverulente se vor prevedea instalatii de ventilatie locala corespunzatoare.

SECTIUNEA 2
Executarea formelor si miezurilor

SUBSECTIUNEA 1
Executarea formelor. Masini de format

Art. 73. – (1) La confectionarea formelor nu se admite folosirea ramelor de formare defecte, crapate, deformate sau cu manerele si ochiurile de fixare deteriorate.

(2) Pentru ramele de formare nu se admit butoane de ridicare turnate din fonta (monobloc cu rama de formare sau atasate).

Art. 74. – Ramele mari de formare nu vor fi introduse in exploatare decat dupa verificarea prealabila a butoanelor de ridicare si a umerilor de siguranta, care trebuie astfel executate incat sa excluda orice posibilitate de alunecare a mijloacelor de legare in timpul ridicarii sau transportului.

Art. 75. – Este interzisa utilizarea sculelor defecte sau deformate.

Art. 76. – Este interzisa trecerea salariatilor peste formele pline cu metal topit.

Art. 77. – (1) Pentru evitarea exploziilor, formarea in solul turnatoriei este admisa numai atunci cand apele freatice sunt situate la o adancime atat de mare incat distanta de la partea cea mai adanca a formei pana la cel mai inalt nivel al apelor freatice sa fie de cel putin 1,5 m.

(2) In cazul cand nivelul apelor freatice este mai ridicat, pentru formarea in solul turnatoriei vor fi utilizate chesoane metalice in gropi betonate, care vor fi mentinute in mod obligatoriu in stare uscata.

Art. 78. – Se interzice pozarea conductelor de alimentare cu apa si a celor de scurgere in zona destinata formarii in solul turnatoriei.

Art. 79. – Se interzice formarea in sol daca in zona respectiva se afla conducte de apa, gaz sau combustibil.

Art. 80. – La operatia de pudrare a formelor, salariatii vor utiliza echipament de protectie contra prafului, conform Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie.

Art. 81. – (1) Organele de masini in miscare ale masinilor de format vor fi izolate prin montarea dupa caz de: aparatori, plase de sarma, ingradiri si dispozitive de siguranta.

(2) Nu este permisa functionarea masinilor de format fara aparatori care sa ingradeasca zonele periculoase.

Art. 82. – Masinile cu placi rabatabile vor fi prevazute cu aparatori care sa izoleze zona periculoasa, pentru a evita prinderea picioarelor intre parghii si sol, la cursa de coborare.

Art. 83. – La masinile prevazute cu instalatii de aer comprimat, gurile de evacuare vor fi prevazute astfel incat aerul evacuat sa nu provoace antrenarea prafului.

Art. 84. – Interventiile la masini in vederea remedierii unor defectiuni, pentru ungere, reglare etc. se vor face numai dupa decuplarea alimentarii cu energie si blocarea contra pornirii accidentale. Daca blocarea nu este posibila, se va monta vizibil un indicator de securitate de interzicere a accesului la dispozitivele de pornire.

Art. 85. – (1) Este interzisa indepartarea resturilor de amestec de formare de pe model sau elementele masinii, cu mana sau prin suflare cu gura.

(2) Indepartarea resturilor de amestec de formare de pe model sau elementele masinii se va face numai dupa oprirea masinii si se vor folosi suflarea cu aer comprimat, perii sau maturi.

Art. 86. – Masinile de format vor fi asigurate impotriva pornirii necomandate astfel:

a) daca comanda se face cu manete, se vor prevedea sisteme de siguranta;

b) daca comanda se face prin butoane, acestea vor fi ingropate.

Art. 87. – (1) Inainte de pornirea mecanismului de intoarcere a mesei masinii de format se va verifica fixarea ramei de formare si daca in zona de miscare a mesei nu se afla persoane sau obiecte care ar putea fi lovite.

(2) In timpul functionarii, salariatul care deserveste masina de format va sta numai lateral.

(3) Revenirea mesei masinii de format se va comanda numai dupa indepartarea ramei de formare.

Art. 88. – Amestecul folosit la masinile de format cu cap aruncator trebuie sa fie cernut si curatat de resturi metalice.

Art. 89. – La masinile de format cu cap aruncator, cu deplasarea bratelor mecanica sau hidraulica este interzisa functionarea fara limitatoare de cursa fixate si reglate pentru evitarea accidentelor prin deplasarea bratului pe spatii interzise.

Art. 90. – (1) Masina de format cu cap aruncator trebuie sa fie deservita de o singura persoana, special instruita in acest scop.

(2) Se interzice altor persoane de a lucra la masina de formare cu cap aruncator.

Art. 91. – Inainte de punerea in functiune a capului aruncator trebuie:

a) sa se verifice forma care urmeaza a se umple, daca corespunde din punct de vedere tehnologic si nu au mai ramas diverse obiecte sau scule in forma;

b) sa se verifice functionarea fiecarui motor si comenzi separat;

c) sa se verifice intinderea benzilor;

d) sa se verifice functionarea pistoanelor si a mecanismelor de deplasare;

e) sa se verifice uzura paletelor, care vor fi schimbate la depasirea limitei de uzura;

f) sa se verifice inchiderea capacului de vizitare a paletei.

Art. 92. – Inainte de pornirea agregatului, se vor avertiza salariatii care lucreaza in jurul capului aruncator, care vor evacua locul pe o raza de 3 m.

Art. 93. – Dupa pornirea instalatiei se va deschide subarul de la buncarul de nisip.

Art. 94. – Palniile sau benzile infundate se vor desfunda numai dupa oprirea masinii.

Art. 95. – In timpul functionarii capului aruncator, operatorul va sta pe scaunul de la pupitrul de comanda.

Art. 96. – Este interzisa introducerea oricaror obiecte sau scule (rangi) in forma care se umple, in timpul functionarii capului aruncator.

Art. 97. – Manevrarea ramelor de formare de pe conveier pe rolgang si invers se va face cu impingatorul pneumatic in momentul in care mijlocul ramei se afla in dreptul impingatorului pentru a se evita agatarea sau caderea lor de pe conveier.

Art. 98. – In timpul confectionarii formei se vor respecta urmatoarele reguli:

a) se va controla si urmari in permanenta ca pozitia manetelor de comanda ale masinii sa fie corecta, astfel incat sa nu permita punerea in functiune necomandata a masinii;

b) nu se vor actiona in acelasi timp doua comenzi;

c) in timpul intoarcerii formei, dupa asezarea platoului, se va sta langa manetele de comanda pentru a se evita accidentarea din cauza scaparii formei din ghearele de prindere ale masinii;

d) forma superioara va fi prinsa in lant dupa indesare, presare si ridicare pe ghearele sau coloanele masinii.

Art. 99. – Dupa asamblare, formele se vor asigura cu bridele de strangere.

Art. 100. – Se interzice introducerea mainilor:

a) intre model si masa masinii in momentul asezarii modelului pentru fixare pe masina;

b) intre rama si placa model in momentul asezarii ramei pe placa;

c) intre rama si platoul de presare a amestecului in momentul presarii;

d) intre forma superioara si cea inferioara in momentul asamblarii.

Art. 101. – La liniile automate de formare, in cabina de comanda, pupitrul de comanda va fi deservit numai de operatori cu calificare de electrician.

Art. 102. – Inainte de pornirea liniei automate de formare se va efectua:

a) verificarea functionarii normale a releelor electromagnetice si a butoanelor de comanda din instalatie;

b) verificarea butoanelor de oprire generala privind functionarea lor;

c) verificarea functionarii sistemelor de avertizare sonora a personalului asupra pornirii liniei automate;

d) verificarea functionarii corespunzatoare a butoanelor de control si inlocuirea imediata a celor defecte;

e) verificarea vizuala pe schema sinoptica a functionarii instalatiei.

Art. 103. – La fiecare pornire a liniei automate este obligatoriu sa se foloseasca semnalizarea acustica de avertizare.

Art. 104. – Operatorul poate parasi cabina de comanda numai dupa ce a efectuat urmatoarele operatii:

a) a oprit linia automata scotand ventilele de sub tensiune prin actionarea dispozitivului de comanda „Stop general”;

b) s-a asigurat ca toate mecanismele au trecut in regim de stationare;

c) a incuiat usa si a luat cheile de la cabina de comanda, dupa ce s-a asigurat ca in interior nu au mai ramas persoane.

Art. 105. – La sfarsitul schimbului, operatorul nu are voie sa paraseasca locul de munca, pana la venirea schimbului urmator si este obligat sa-l instiinteze pe acesta despre starea tehnica a liniei automate.

Art. 106. – In timpul reviziilor, operatorul va monta la vedere indicatoare de avertizare.

Art. 107. – Este interzisa executarea de modificari sau improvizatii electrice de orice natura la linia automata.

Art. 108. – Este interzisa alimentarea ventilelor pana ce nu s-a verificat ca linia a fost readusa in pozitia in care a fost oprita inaintea manevrelor manuale.

Art. 109. – Se interzice executarea de manevre la cererea unui salariat pe baza unor semne stabilite prin intelegere intre operator si salariat.

Art. 110. – Se interzice introducerea mainilor, picioarelor sau a altei parti a corpului intre elementele in miscare ale liniei automate de formare, pentru a curata modelele, chiar daca instalatia a fost blocata prin butonul de oprire generala.

Art. 111. – Accesul sau plecarea de la locul de munca se face numai pe pasarela de trecere peste conveier.

Art. 112. – Este interzisa apropierea sau stationarea salariatilor langa dispozitivul de executare a gaurilor de ventilatie si dispozitivul de intoarcere a formelor in timpul functionarii liniei automate de formare.

Art. 113. – Este interzisa trecerea peste conveier, caile cu role sau pe sub liniile de transfer in timpul functionarii liniei, cat si atunci cand este oprita.

Art. 114. – Este interzisa suflarea semiformelor superioare in timp ce in dreptul lor pe partea opusa se afla alte persoane.

SUBSECTIUNEA 2
Executarea miezurilor. Masini de miezuit

Art. 115. – Este interzisa utilizarea placilor de uscare crapate, rupte sau de dimensiuni neconforme cu cele pentru care masina a fost reglata.

Art. 116. – Este interzisa efectuarea de improvizatii la masina de miezuit.

Art. 117. – Este interzis sa se comande intoarcerea mesei masinii de miezuit pana nu se asigura strangerea placii de uscare pe cutia de miez.

Art. 118. – Operatiile tehnologice de confectionare a miezurilor se executa conform instructiunilor de lucru pentru a se evita accidentarea prin loviri cu batatorul manual, armaturi sau parti mobile ale cutiei de miez.

Art. 119. – Transportul miezurilor pe caile cu role se face numai prin tragere cu mana, fiind interzis sa se impinga cu piciorul.

Art. 120. – La ridicarea placilor cu miezuri pe caile cu role din fata uscatoarelor, pistonul ridicatorului se comanda numai dupa ce placa a fost astfel asezata pe masa ridicatorului incat sa nu existe pericol de rasturnare.

Art. 121. – Este interzisa utilizarea cutiilor de miez cu uzura si fisuri pronuntate.

Art. 122. – La masina de impuscat miezuri este interzisa introducerea mainilor in zona de actionare a mecanismelor si in cilindrul de impuscat prin partea superioara in timp ce in masina se afla aer.

Art. 123. – Se va controla ca in planul de separatie dintre cutia de miez si masina de impuscat sa nu ramana nisip presat care impiedica asezarea cutiei, dand posibilitatea de imprastiere a nisipului impuscat prin aceste neetanseitati.

Art. 124. – La comanda de intoarcere a mesei masinii pentru extragerea miezului din cutie se va sta in fata masinii in timpul lucrului.

Art. 125. – (1) Scoaterea placii de uscare cu miez, de pe bratele pistonului masinii se va face numai de pe partea opusa pozitiei de lucru.

(2) Este interzis ca placa de uscare cu miez sa fie impinsa cu picioarele sau cu mainile din pozitia stand in fata masinii.

Art. 126. – Montarea si demontarea cutiilor de miez pe masa masinii se face numai de catre persoane instruite pentru aceasta operatie, care trebuie sa controleze daca prinderea cutiilor de miez pe masa masinii este corespunzatoare.

Art. 127. – La masina de impuscat miezuri vor lucra numai salariati special instruiti pentru lucrul la aceasta masina.

Art. 128. – Remedierile defectiunilor de la masina de impuscat miezuri se vor face numai de catre personal autorizat.

Art. 129. – Se vor respecta cu strictete semnele indicatoare si ciclul efectuarii operatiilor de comanda ale masinii de impuscat miezuri.

Art. 130. – In atelierele de miezuire conditiile de munca fiind asemanatoare celor din sectiile de formare, se vor respecta masurile de securitatea muncii indicate la operatiile de formare.

Art. 131. – La masinile de confectionat miezuri prin impuscare se va verifica zilnic etanseitatea intre cutia de miez si masina.

Art. 132. – (1) In cazul cutiilor de miez fixate pneumatic, se vor lua masuri de asigurare contra pericolului de prindere a mainii intre cilindrii sau dispozitivele de prindere si cutii.

(2) Sistemul de distribuire a aerului va fi verificat zilnic, in scopul asigurarii unei functionari corespunzatoare.

Art. 133. – (1) La formarea prin intarire a amestecului de formare cu bioxid de carbon se vor verifica recipientii de bioxid de carbon, reductoarele de presiune si conductele flexibile de cauciuc pentru evitarea scaparilor de gaz.

(2) Se vor respecta prescriptiile tehnice ISCIR privind transportarea, manipularea si utilizarea recipientilor sub presiune.

Art. 134. – Intarirea cu bioxid de carbon a miezurilor confectionate la masina se executa numai daca la bateria de tuburi este fixat si reductorul de presiune.

Art. 135. – La executarea mecanica a miezurilor se va controla modul de functionare al masinii prin incercarea in gol a acesteia efectuand miscarile unui ciclu tehnologic, avertizand de aceasta pe ceilalti salariati de la locul de munca respectiv sau din apropiere.

Art. 136. – In cazul scaderii presiunii aerului in retea, se va opri lucrul la masina.

Art. 137. – Impuscarea se executa numai atunci cand nu exista pericol de spargere a cutiei de miez si cand aceasta este fixata corespunzator.

Art. 138. – Utilajele folosite la uscarea crustelor ceramice, evacuarea cerii si calcinarea crustelor vor fi prevazute cu ventilatie corespunzatoare.

SECTIUNEA 3
Uscarea formelor si miezurilor

Art. 139. – Se interzice utilizarea cocsului la uscarea formelor si miezurilor in atelierul halei de turnatorie.

Art. 140. – Curatarea uscatoarelor se va face dupa oprirea utilajelor.

Art. 141. – Se interzice stationarea salariatilor in interiorul cuptorului.

Art. 142. – (1) Uscarea cu foc deschis a formelor mari si a celor executate in solul turnatoriei se va face dupa incetarea celorlalte activitati si cand in hala nu se mai afla salariati.

(2) Cand se lucreaza in 3 schimburi se vor lua masuri de protectie speciale pentru evacuarea prafului si fumului prin ventilatie generala sau locala.

Art. 143. – Aprinderea focului in cuptoare se va face astfel:

a) inainte de aprindere se va ventila cel putin 10 minute camera de ardere pentru evacuarea eventualelor acumulari de gaze;

b) arzatorul se va aprinde dupa asigurarea tirajului, cu ajutorul unei torte cu maner lung (1,5 m), salariatul stand lateral.

Art. 144. – Daca cuptorul este rece, se va face intai o incalzire lenta a cuptorului.

Art. 145. – (1) In cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu combustibil, se vor inchide imediat robinetele de admisie a combustibilului.

(2) Reaprinderea focului se va face dupa inlaturarea defectiunii si ventilarea cuptorului.

Art. 146. – In cazul intreruperii accidentale a aerului, se intrerupe imediat alimentarea cu combustibil si alimentarea cu aer.

Art. 147. – La oprirea cuptorului (stingerea focului) se inchide mai intai admisia combustibilului si apoi admisia aerului.

Art. 148. – Se va supraveghea in permanenta functionarea eficienta a instalatiei de ventilatie.

Art. 149. – (1) La executarea interventiilor in interiorul cuptoarelor, se va verifica in prealabil daca atmosfera nu este viciata si daca temperatura din interior nu depaseste 40oC.

(2) Persoanele intrate in cuptor vor fi obligatoriu supravegheate din exterior.

(3) Inainte de inchiderea usilor, se va verifica daca nu au ramas persoane in interiorul cuptorului.

Art. 150. – Cuptoarele pentru uscat forme si miezuri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa aiba zidaria si mantaua etanse;

b) usile cuptoarelor sa se inchida etans;

c) evacuarea gazelor sa se faca in exteriorul halei;

d) temperatura peretilor exteriori sa nu depaseasca 55oC.

Art. 151. – Pentru uscarea formelor mici si mijlocii, precum si a miezurilor, se vor folosi camere (cuptoare sau dulapuri de uscare) prevazute cu usi sau dispozitive de inchidere si cu instalatie pentru captarea si indepartarea gazelor toxice degajate.

Art. 152. – (1) La utilizarea dispozitivelor electrice de incalzire, cu rezistente sau becuri cu radiatii infrarosii, se vor lua toate masurile pentru a se elimina orice posibilitate de accidentare prin electrocutare.

(2) La folosirea radiantilor cu gaze, se vor respecta Normele specifice de protectie a muncii pentru distributia si utilizarea gazelor.

Art. 153. – Pentru a se evita inchiderea accidentala a salariatilor in cuptor se vor prevedea sisteme de semnalizare optice si acustice.

Art. 154. – (1) Usile cuptoarelor care se deschid pe verticala vor fi prevazute cu zavoare de siguranta care sa impiedice coborarea lor accidentala.

(2) Zona de deplasare a contragreutatilor va fi ingradita cu aparatori, iar cablurile si capetele de prindere ale acestora se vor verifica zilnic.

Art. 155. – Pentru evitarea intoxicatiilor, incarcarea si descarcarea cuptorului de uscat se vor face din exterior folosind carucioare mobile de uscat.

SECTIUNEA 4
Asamblarea formelor pentru turnare

Art. 156. – Este interzisa impurificarea cu alte substante a sarurilor utilizate la prepararea cleiului de lipire a miezurilor.

Art. 157. – Este interzis a se utiliza azotati sau azoti la prepararea cleiului pentru lipirea miezurilor.

Art. 158. – La topirea si turnarea sarii pentru fixarea miezurilor se va controla inainte de inceperea lucrului starea tehnica a instalatiei de incalzire a baii de sare, precum si starea oalelor pentru turnarea sarii.

Art. 159. – (1) Pregatirea materialelor, inclusiv cantarirea lor se va face utilizand scule corespunzatoare pentru manipularea sarurilor.

(2) Se interzice manipularea sarurilor cu mana libera.

Art. 160. – Sarurile se vor introduce in cazanul de topire in stare uscata si numai pana la un nivel maxim de 3/4 din inaltimea cazanului.

Art. 161. – Sculele si dispozitivele care se introduc in baile de saruri trebuie incalzite inainte de intrebuintare.

Art. 162. – Pentru a se evita varsarea de sare topita, oala de turnare se va umple pana la maximum 30 mm sub nivelul ciocului oalei.

Art. 163. – Prepararea cleiului pentru lipit miezuri si uscarea miezurilor cu flacara se vor face numai in locurile prevazute in acest scop, iar in jurul acestora nu vor fi depozitate materiale inflamabile.

Art. 164. – Dupa uscare miezurilor, arzatorul se va stinge si se va aseza pe suportul sau.

Art. 165. – (1) Nu se permite deplasarea cu arzatorul aprins sau lasarea lui din mana, aprins.

(2) Stingerea arzatorului se face prin inchiderea robinetului de gaze.

Art. 166. – Miezurile se vor monta in functie de marimea si complexitatea lor, manual sau cu ajutorul dispozitivelor de ridicare si montare actionate mecanic sau electric.

Art. 167. – Se interzice prinderea miezurilor in carligul macaralei inainte de verificarea penei de fixare a tijei miezului.

Art. 168. – Inainte de turnare, se va verifica daca formele sunt corespunzator asamblate si daca penele sau suruburile de prindere sunt suficient de rezistente.

Art. 169. – La protejarea suprafetelor miezurilor si formelor cu vopsele de turnatorie cu autouscare, avand in compozitia lor solventi organici (toluen, benzen, alcooli, derivati petrolieri), precum si la prepararea, diluarea, omogenizarea, transvazarea acestor vopsele se vor respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire.

Art. 170. – Formele si miezurile vor fi asamblate si reparate cu ajutorul chiturilor de turnatorie, respectandu-se instructiunile de lucru specifice fiecarui tip de chit.

Art. 171. – Turnarea sarii topite pentru fixarea miezurilor se va face numai in zone in care pardoseala corespunde din punctul de vedere al rezistentei la aprindere si este uscata.

SECTIUNEA 5
Pregatirea oalelor de turnare

Art. 172. – Inainte de utilizare, oalele de turnare vor fi verificate, neadmitandu-se folosirea oalelor cu captuseala sau manta defecta (fisuri, crapaturi, portiuni deteriorate) si cu elemente de prindere avariate sau uzate.

Art. 173. – Oalele folosite pentru turnarea manuala, cu minimum doi oameni, nu vor depasi masa de 60 kg impreuna cu incarcatura si dispozitivul de transport.

Art. 174. – Inainte de a se incarca cu metal topit, oala de turnare va fi uscata, pana la indepartarea completa a umezelii din captuseala refractara.

Art. 175. – Mantaua metalica a oalei de turnare trebuie sa aiba gauri mici pentru evacuarea vaporilor de apa din captuseala refractara.

Art. 176. – Se interzice confectionarea oalelor, a jugurilor de transport si a celorlalte scule din oteluri calibile si metale neferoase.

Art. 177. – Este interzisa inaltarea captuselii oalelor de turnare, pentru a le mari capacitatea.

Art. 178. – (1) Aprinderea focului pentru uscarea oalelor se va face de la distanta cu o torta aprinsa fixata de o vergea lunga de cel putin 2 m.

(2) La operatia de aprindere a focului pentru uscarea oalelor se interzice accesul oricarei persoane in directia de bataie a flacarii.

Art. 179. – La uscarea oalelor se vor folosi ecrane speciale, amplasate in campul de actiune al macaralelor din hala, prevazute cu ventilatie mecanica, in vederea impiedicarii degajarilor de gaze in hala de turnare.

Art. 180. – Uscarea oalelor folosite la turnarea manuala, se poate face si in afara zonei de actiune a macaralelor.

Art. 181. – (1) La oalele cu orificiul de turnare a metalului dispus pe fund, tija dopului va fi montata si centrata astfel incat vana de metal topit sa nu bata lateral in timpul turnarii.

(2) Mecanismul de inchidere si deschidere a orificiului de turnare va fi verificat inaintea incarcarii oalei.

Art. 182. – Umplerea oalelor se va face in proportie de maximum 7/8 din volumul lor.

Art. 183. – Umplerea oalei se va face numai dupa ce oala a fost incalzita la incandescenta.

Art. 184. – In timpul turnarii metalului topit din oala in forma, salariatul nu va sta in fata jetului de metal lichid, ci lateral.

Art. 185. – Toate adaosurile trebuie uscate inainte de a fi introduse in aliajele lichide.

Art. 186. – Oalele avand capacitatea sub 1000 kg pot fi transportate pe vagonete deplasate manual prin tragere sau impingere cu bare de cel putin 1,5 m lungime sau cu transmisii mecanice.

Art. 187. – (1) Oalele trebuie sa fie asigurate impotriva rasturnarii in timpul transportului.

(2) Pentru deplasari ale vagonetului pe sina pe distante mai mici de 3 m cu viteza sub 0,5 m/s, se admite simpla asezare a oalei pe platforma orizontala a vagonetului.

Art. 188. – Oalele de turnare suspendate si transportate pe monosina vor fi permanent conduse si supravegheate de turnator, indiferent daca acestea sunt sau nu antrenate mecanic.

Art. 189. – Dispozitivele manuale de transportat oalele vor fi verificate inainte de fiecare intrebuintare.

Art. 190. – Nu se permite transportarea metalului topit in creuzete de grafit, fara invelis protector de otel.

Art. 191. – (1) Toate lanturile, cablurile, traversele, parghiile oscilante, precum si toate dispozitivele de transportat oale folosite in turnatorie vor fi controlate zilnic pentru a se depista orice uzura sau defectiune ce ar putea cauza accidente.

(2) Lanturile, cablurile si toate instalatiile de ridicat vor fi verificate conform precriptiilor tehnice ISCIR,

(3) Cablurile, lanturile de prindere si parghiile oscilante vor fi protejate contra actiunii caldurii radiate de metalul topit din oala, pentru a nu li se micsora rezistenta.

Art. 192. – Fixarea oalelor in dispozitivele de transport va fi sigura, pentru a se evita accidentele cauzate de desprinderea si caderea lor in timpul manipularii materialului topit.

Art. 193. – (1) Oalele de turnare cu o capacitate pana la 200 kg se recomanda a fi acoperite in timpul transportului cu capace usoare metalice, captusite cu placi de azbest.

(2) Pentru a se evita improscarile de metal topit in jurul jgheabului de scurgere si pe locul pe care se aseaza oala de turnare, pardoseala va fi uscata.

Art. 194. – (1) Repararea oalelor de turnare se va face pe platforme speciale care vor asigura stabilitatea in timpul reparatiei.

(2) Este interzisa reparatia oalelor de turnare la o temperatura a oalelor mai mare de 35oC.

(3) Nu se admite racirea oalelor cu apa, ci numai cu aer.

Art. 195. – In cazul oalelor mari, spargerea crustei de zgura si scoaterea captuselii se va face cu ranga.

SECTIUNEA 6
Turnarea aliajelor in forme

Art. 196. – La turnarea metalelor in forme se vor respecta prevederile Normelor specifice de protectie a muncii pentru elaborarea si turnarea fontei si prevederile Normelor specifice de protectie a muncii pentru elaborarea si turnarea otelului.

Art. 197. – (1) Inainte de inceperea turnarii trebuie sa se verifice daca formele de turnare sunt inchise si asigurate pentru evitarea desprinderii lor sub presiunea metalului topit, turnat in forme.

(2) Vor fi verificate greutatile de fixare, clemele si zavoarele daca sunt nedeteriorate, fixate corespunzator si se va face ordine la locul de munca.

Art. 198. – Palnia de turnare trebuie sa fie uscata si corespunzator fixata in timpul turnarii.

Art. 199. – Turnarea metalului va fi efectuata cu o vana uniforma, continua, dirijata exact in centrul palniei pentru a evita improscarea cu metal topit.

Art. 200. – Ciocul sau orificiul de scurgere a oalei de turnare va fi pozitionat cat mai aproape de palnia de turnare, in timpul turnarii. Gazele emanate din forma vor fi aprinse imediat.

Art. 201. – La turnarea pieselor cu oale mari, manevrate cu pod sau grinda rulanta, manipulantul mijlocului de ridicare si turnatorul de la oala vor respecta semnalele prevazute in prescriptiile tehnice ISCIR.

Art. 202. – Salariatii care transporta impreuna manual oala cu metal topit, vor trebui sa fie alesi de aceeasi statura, sa-si sincronizeze pasii, sa execute simultan toate miscarile legate de ridicarea si asezarea oalei, unul din ei urmand sa dea comanda.

Art. 203. – Pentru resturile de metal lichid si zgura, ramase in oala si pentru cazurile in care partea metalica a oalei se perforeaza, se vor prevedea gropi, forme provizorii, lingotiere uscate si incalzite pentru golirea metalului topit, amplasate intr-o zona ingradita in afara trecerilor si a locurilor de munca.

Art. 204. – Platforma de turnare nu se va amplasa pe partea cabinei podului rulant.

Art. 205. – (1) La turnarea mecanizata pe conveier se vor instala platforme mobile pentru turnatori, daca deplasarea conveierului de turnare are o viteza mai mare de 4 m/min.

(2) Miscarea platformei mobile va fi sincronizata cu miscarea conveierului de turnare.

Art. 206. – Pentru racirea formelor turnate pe conveier se vor amenaja tuneluri acoperite prevazute cu instalatie de ventilatie prin absorbtie care sa asigure evacuarea caldurii si a gazelor emanate.

Art. 207. – Accesul personalului in tunelurile pentru racirea formelor turnate pe conveier este interzis.

Art. 208. – Trecerea salariatilor peste formele pline cu topitura este interzisa.

Art. 209. – (1) In timpul turnarii lingotierelor nu se admite nimanui sa stea in groapa de turnare indiferent la ce departare ar fi locul de turnare.

(2) Pe platforma de turnare, in timpul turnarii va sta numai turnatorul care manevreaza oala si persoana care conduce turnarea, ceilalti salariati fiind indepartati de la locul turnarii.

Art. 210. – Formele inalte si lingotierele se vor turna in gropi de turnare special amenajate.

Art. 211. – Sculele folosite pentru curatarea zgurei din oala se vor incalzi inainte de intrebuintare.

Art. 212. – (1) La turnarea in forme etajate, inaltimea ansamblelor nu va depasi 750 mm la turnarea pe sol, cu conditia ca verticala centrului de greutate sa fie in perimetrul bazei de forme.

(2) Formele mai inalte de 750 mm se vor turna in gropi de turnare.

SECTIUNEA 7
Dezbaterea formelor si curatarea pieselor turnate

SUBSECTIUNEA 1
Dezbaterea formelor

Art. 213. – Dezbaterea mecanica a formelor pe dezbatator se poate face in hala turnatoriei, cu conditia asigurarii unei ventilatii locale eficiente, atat la sol, cat si in canalul subteran.

Art. 214. – (1) In locurile unde nu se poate asigura o ventilatie corespunzatoare, chiar cu panouri de aspiratie, se va carcasa dezbatatorul cu pereti si usi glisante, etanse in care se vor introduce piesele spre dezbatere.

(2) Carcasa dezbatatorului nu va fi deschisa pana ce praful nu va fi complet aspirat.

Art. 215. – (1) Piesele marunte, precum si retelele de turnare desprinse la dezbatere vor fi apucate cu mana protejata cu manusi de protectie termoizolante si rezistente la temperaturi ridicate, cu furci sau cu clesti.

(2) Piesele mari vor fi ridicate cu macaraua sau cu alte mijloace de ridicat.

Art. 216. – (1) La dezbaterea pieselor de pe liniile de productie in flux nu vor fi restrictii de temperatura daca piesele dezbatute se evacueaza din hala imediat sau sunt introduse in camera de racire.

(2) La dezbaterea manuala, temperatura de inceput de dezbatere a pieselor va fi de maximum 200oC.

Art. 217. – Dezbaterea manuala a formelor in hala turnatoriei se va admite numai in schimbul de noapte, cu conditia sa nu se desfasoare alta activitate.

Art. 218. – Dezbaterea manuala se va face prin umezirea abundenta a pamantului pentru diminuarea prafului.

Art. 219. – Nisipul rezultat din formele dezbatute va fi indepartat de la locul de munca.

Art. 220. – Daca dezbaterea formelor se face in incaperi in care se afla amplasate alte sectii, se va organiza lucrul astfel ca dezbaterea sa se faca dupa terminarea lucrului in celelalte sectii.

Art. 221. – Dezbaterea manuala pe gramezi de amestec ars si pe piese evacuate din forme este interzisa.

Art. 222. – Dezbaterea manuala se poate executa in oricare schimb, daca se face in incaperi separate, izolate de atelierele unde se desfasoara alte procese tehnologice (formare, miezuire) si daca camerele sunt prevazute cu instalatii speciale de ventilatie pentru absorbtia prafului.

Art. 223. – La dezbaterea mecanica a formelor se verifica inainte de inceperea lucrului ridicatorul pneumatic, balansierul si lanturile de prindere a formelor, impingatorul formelor de pe conveier pe gratar, precum si functionarea corespunzatoare a dezbatatorului.

Art. 224. – Impingerea ramelor de pe conveier pe gratar se face numai in momentul cand acestea se gasesc in dreptul gratarului.

Art. 225. – Comanda de retragere a impingatorului se va da imediat dupa impingerea formei pe gratar.

Art. 226. – Intoarcerea ramelor in lanturile balansierului se va face astfel incat sa se evite caderea ramei superioare.

Art. 227. – Asezarea ramelor pe conveier se va face numai pe centrul caruciorului conveierului.

Art. 228. – Piesele blocate pe gratar vor fi inlaturate cu ajutorul unui carlig.

Art. 229. – Se interzice stationarea in dreptul impingatorului in timpul lucrului, traversarea conveierului in zona curba, stationarea in zona exterioara curbei conveierului, intrarea in statia conveierului in timpul functionarii.

Art. 230. – Se interzice purtarea verighetelor sau inelelor pe degete in timpul lucrului.

Art. 231. – Se interzice introducerea mainii sub conveier in timpul curatarii lui.

Art. 232. – In cazul dezbaterii cu instalatii hidraulice special construite, se vor respecta urmatoarele reguli:

a) instalatia hidraulica se va manevra numai de catre salariati calificati special instruiti;

b) inaintea punerii instalatiei in functiune se va verifica functionarea instalatiei din punct de vedere mecanic, electric si hidraulic;

c) dupa introducerea piesei in cabina se va verifica fixarea ei corespunzatoare;

d) Inainte de inchiderea cabinei, toate persoanele vor fi evacuate din cabina.

Art. 233. – Evacuarea pieselor turnate de la dezbatator se face prin intermediul benzii cu placi metalice, cu care se transporta piesele in curatatorie.

Art. 234. – Banda metalica va fi deservita de pe partile laterale, fiind interzisa urcarea pe banda pentru reluarea pieselor cu macaraua.

Art. 235. – Este interzisa depozitarea pieselor langa banda metalica; in ambele parti ale benzii metalice va ramane un spatiu liber de cel putin 1 m.

Art. 236. – Este interzisa dezbaterea pieselor cu ciocanul pe banda metalica a transportorului, precum si circulatia salariatilor pe banda metalica.

Art. 237. – In cazul aparitiei unor defectiuni la banda transportoare sau pentru prevenirea acestora, se va actiona butonul de avarie.

Art. 238. – Trecerea dintr-o parte in alta a benzii metalice se va face numai pe caile de acces.

Art. 239. – Inainte de pornirea benzii metalice se va verifica daca este incarcata, daca nu este blocata cu piese si daca toate aparatorile de protectie sunt fixate si pozitionate.

Art. 240. – Inainte de inceperea lucrului se va controla daca aparatorile din jurul gratarului sunt nedeteriorate si fixate corespunzator.

Art. 241. – (1) Prinderea in carligul macaralei a pieselor mari si mijlocii pe gratarele de dezbatere, se face numai in timp ce gratarul este oprit.

(2) In timpul operatiei de prindere a pieselor in carligul macaralei, este interzisa urcarea salariatilor pe gratarul de dezbatere.

Art. 242. – Piesele mici, ca si bavurile si retelele de turnare se manevreaza cu ajutorul furcilor, rangilor sau carligelor.

Art. 243. – Piesele mari si mijlocii care se transporta individual pe transportor nu se vor prinde prin intermediul retelelor de turnare, ci se vor prinde prin intermediul orificilor executate in piese sau al dispozitivelor speciale.

Art. 244. – Este interzisa rasturnarea pieselor din ramele de formare peste alte piese, retele de turnare sau bavuri aflate la sol.

SUBSECTIUNEA 2
Curatarea pieselor turnate

Art. 245. – In atelierele de curatare a pieselor turnate se vor respecta prevederile: Normelor specifice de protectie a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului; Normelor specifice de protectie a muncii pentru fabricarea, transportul si utilizarea acetilenei; Normelor specifice de protectie a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la rece si stantare; Normelor specifice de protectie a muncii pentru sudarea si taierea metalelor. Salariatii vor utiliza echipamentul de protectie acordat conform Normativului – cadru de acordare a echipamentului individual de protectie, in vigoare.

Art. 246. – Curatarea pieselor turnate se va executa in incaperi speciale sau, in lipsa acestora, intr-o zona izolata a halei.

Art. 247. – Curatarea manuala a pieselor turnate se va face numai dupa ce temperatura piesei a scazut astfel incat sa permita interventia fara pericol de arsuri termice.

Art. 248. – Maselotele, retelele de turnare, bavurile mari, se desprind de piesa cu lovituri de baros, cu dalti pneumatice, cu foarfece si prese mecanice sau pneumatice sau prin taiere oxiacetilenica, in functie de calitatile materialului si de dimensiunile pieselor turnate.

Art. 249. – In timpul curatarii manuale, piesa va avea o pozitie stabila; curatarea pieselor asezate unele peste altele este interzisa.

Art. 250. – La debavurarea si curatarea pieselor mari, care nu pot fi asezate pe sol datorita formei lor, se va fixa piesa cu ajutorul unei capre sau pene de siguranta.

Art. 251. – La dezmembrarea retelelor sau maselotelor prin lovire cu ciocanul, se va izola zona de lucru prin paravane rezistente impotriva improscarilor cu aschii de fonta, pamant sau piese desprinse.

Art. 252. – Pentru curatarea pieselor mici, cu masa sub 10 kg, se vor folosi tobe rotative prevazute cu dispozitive de absorbtie a prafului si cu izolatie fonica.

Art. 253. – (1) La curatarea cu alice a pieselor de dimensiuni mijlocii, care se efectueaza in cabine, salariatul va conduce jetul din afara cabinei.

(2) Urmarirea lucrului in cabina de alicare se va face printr-un vizor etans, care se va inlocui atunci cand vizibilitatea scade.

Art. 254. – Instalatiile de ventilatie vor crea in interiorul cabinelor de alicare o depresiune adecvata pentru a impiedica scaparile de praf spre exterior.

Art. 255. – (1) Salariatii care lucreaza in interiorul incaperilor de curatare cu alice a pieselor avand masa peste 200 kg, vor fi supravegheati prin vizoare speciale, montate in peretii incaperilor, de catre un salariat numit special in acest scop.

(2) Intrarea persoanelor straine in camerele de curatire este interzisa.

Art. 256. – Instalatia de ventilatie a incaperilor si agregatelor de curatare cu alice va fi prevazuta cu cicloane si filtre de praf umede sau cu alt sistem de filtrare corespunzator.

Art. 257. – Functionarea instalatiei de curatare cu alice cu usile deschise sau cu perdelele de cauciuc protectoare descompletate este interzisa.

Art. 258. – Interiorul cabinelor de alicare va fi iluminat corespunzator.

Art. 259. – La masinile de curatare cu alice se va asigura etanseitatea spatiului de lucru, pentru a se evita ranirile provocate de alicele proiectate din spatiul de lucru, precum si imbolnavirile produse de praful fin degajat.

Art. 260. – Pentru operatiile de curatare cu alice, salariatii vor lucra cate doi intr-un schimb, intrand pe rand in cabinele de curatare, la intervale scurte de timp.

Art. 261. – Se interzice accesul in interiorul instalatiilor de curatare cu alice atat timp cat functioneaza aparatele de improscat alice.

Art. 262. – Schimbarea paletelor aruncatoarelor centrifugale de alice si a tuturor celorlalte piese uzate se va face numai de personalul special instruit in acest scop si numai dupa ce aruncatoarele au fost oprite iar motoarele de actionare ale acestora sau ventilele de comanda a aerului comprimat sunt scoase de sub tensiune.

Art. 263. – Blindajele interioare ale instalatiilor de curatare cu alice se vor controla periodic, iar placile care prezinta o uzura mai mare de 80 % din grosimea lor initiala, vor fi inlocuite.

Art. 264. – Pozitia curatatorului in timpul lucrului va fi de asa natura incat sa nu accidenteze salariatul vecin, iar daca acest lucru nu este posibil, se vor monta paravane de protectie.

Art. 265. – La instalatiile de hidrosablare se interzice accesul persoanelor straine in camera pompelor, cabina de comanda, subsol, camera de sablare si la elevatorul de namol.

Art. 266. – Se interzice stationarea persoanelor straine in jurul instalatiei de hidrosablare.

Art. 267. – Inainte de pornirea instalatiei de hidrosablare, se vor verifica plutitoarele, elevatorul de namol, pompele de namol si manetele blocului de comanda.

Art. 268. – Piesa de sablat va fi fixata corespunzator pe vagonet si inainte de inceperea operatiei se vor indeparta toate persoanele din camera de hidrosablaj.

Art. 269. – Este interzisa functionarea concomitenta a doua pompe; se va lucra numai cu o singura pompa.

Art. 270. – In timpul lucrului, operatorul va sta tot timpul in spatele paravanului de protectie.

Art. 271. – Numai dupa terminarea sablarii (oprirea pompei si inchiderea admisiei apei in pompa) este admisa deschiderea usii de la camera de sablare.

SECTIUNEA 8
Tratamentul termic si remanierea pieselor turnate

Art. 272. – In atelierele de tratament termic si remaniere a pieselor turnate se vor respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice si termochimice, Normelor specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor, Normelor specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire.

Art. 273. – Supravegherea, aprinderea, reglarea si stingerea focului la cuptoarele de tratament se vor face la fel ca la cuptoarele pentru uscat forme si miezuri (subcapitolul 3.3.).

Art. 274. – La fiecare cuptor vor fi afisate vizibil instructiuni de aprindere, dirijare, stingere a focului, instructiuni de lucru si masuri ce trebuie respectate pentru evitarea accidentalor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Art. 275. – Cuptoarele pentru tratamentul termic al pieselor turnate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie etanse;

b) gazele sa se evacueze in afara halelor de lucru;

c) daca usile se deschid in hala, cuptoarele vor fi prevazute cu ventilatie suplimentara.

Art. 276. – Macaralele de la cuptoare si vetre vor fi prevazute cu dispozitive pentru rotirea pieselor.

Art. 277. – In fata usilor cuptoarelor se vor monta paravane de protectie contra radiatiilor calorice.

SECTIUNEA 9
Depozitarea si manipularea nisipurilor, materiilor prime, materialelor, formelor si a pieselor turnate

Art. 278. – Se vor respecta prevederile Normelor specifice de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.

SUBSECTIUNEA 1
Depozitarea nisipurilor

Art. 279. – Se interzice depozitarea de materiale pe platforma sau aruncarea de la inaltime, precum si rezemarea, stationarea in pozitie sezanda pe balustrada sau aplecarea peste aceasta a salariatilor.

Art. 280. – Se interzice trecerea peste si pe sub benzile transportoare in timpul functionarii acestora, in afara de zonele amenajate cu pod.

Art. 281. – In timpul functionarii benzilor transportatoare este interzis a se umbla la role, tambur si banda.

Art. 282. – Se interzice urcarea pe suportul aeratorului.

Art. 283. – (1) Salariatilor de la alimentarea silozurilor si a benzilor transportoare din instalatiile de regenerare a nisipurilor le este interzis a desfunda cosul de la tambur cu mana.

(2) Cosul de la tambur se va desfunda cu scule ajutatoare corespunzatoare (ranga, carlig sau lopatica).

Art. 284. – Depozitarea nisipurilor de formare si a celorlalte materiale granulate utilizate in turnatorii se va face in compartimente special amenajate.

Art. 285. – Se interzice depozitarea in acelasi compartiment a materialelor de sorturi diferite.

Art. 286. – Inaltimea gramezii de material depozitat in vrac nu va depasi 5 m.

Art. 287. – Materialele ambalate se vor depozita in stive, inaltimea stivei fiind de maximum 1,8 m, in cazul deservirii manuale.

Art. 288. – (1) La deservirea mecanizata, inaltimea deasupra solului cat si adancimea sub cota zero se vor stabili de proiectantul de specialitate

(2) In cazul deservirii manuale, folosirea unor astfel de compartimente este interzisa.

Art. 289. – Descarcarea nisipurilor din vagoane se va face pe cat posibil cu mijloace mecanizate, evitandu-se raspandirea de pulberi in mediul ambiant.

Art. 290. – Descarcarea nisipurilor din vagoane se va face pe cat posibil cu mijloace mecanizate, evitandu-se stocarile si manipularile intermediare.

Art. 291. – Curatarea benzilor si elevatoarelor se face numai cu scule speciale si cu instalatiile oprite.

Art. 292. – La uscarea nisipului, operatiile de aprindere a focului in uscator, supravegherea functionarii acestuia, exploatarea graifarului, legarea sarcinilor in macara vor fi executate numai de personal calificat si special instruit in acest scop.

Art. 293. – Curatarea si desfundarea tamburilor si aeratorul silozurilor se vor face numai cu unelte adecvate.

Art. 294. – La interventiile din siloz, lucrul se va desfasura numai sub supraveghere din afara si numai dupa luarea in prealabil a masurilor impotriva pornirii accidentale a instalatiei.

Art. 295. – Indepartarea corpurilor straine (metalice si nemetalice) din amestecul pentru regenerare se va face prin cernere sau cu ajutorul separatorului magnetic, In cazul corpurilor feroase.

Art. 296. – La transportul pneumatic al nisipului uscat se vor lua urmatoarele masuri:

a) Inceperea transportului de material (introducerea aerului comprimat in pompa) se face numai dupa inchiderea etansa a pompei la partea superioara;

b) se vor evita degajarile de praf, prin epurarea de praf a aerului de transport inainte de a fi refulat in atmosfera;

c) inainte de punerea in functiune se va verifica etanseitatea pompei si tuturor imbinarilor flansate.

SUBSECTIUNEA 2
Depozitarea materialelor pentru forme si miezuri

Art. 297. – Materialele prafoase necombustibile ca bentonite, argile, ciment se vor depozita ferite de umezeala.

Art. 298. – Transportul materialelor pulverulente cu tendinta de autoaprindere se va face in saci inchisi.

Art. 299. – Sarurile anorganice cum ar fi sulfati, carbonati, cloruri, borati etc. vor fi depozitate in ambalaje inchise, marcate cu etichete, in magazii uscate, evitandu-se impurificarea lor cu substante straine in special organice.

Art. 300. – La manipularea intaritorilor acizi este interzis contactul cu pielea, substantele fiind caustice, corosive si toxice.

Art. 301. – Chiturile utilizate la remanierea pieselor turnate vor fi depozitate in incaperi uscate, ferite de caldura.

SUBSECTIUNEA 3
Depozitarea materialelor pentru topire

Art. 302. – In timpul alimentarii buncarelor nu se va sta in dreptul gurii de descarcare a acestora.

Art. 303. – Este interzisa intrarea in buncare pentru aducerea materialelor la cantar.

Art. 304. – Intrarea in depozitele de fier vechi sau fonta, in timpul functionarii macaralelor, este interzisa.

Art. 305. – Circulatia pe sub transportor este interzisa chiar si atunci cand acesta este oprit.

Art. 306. – Stationarea pe locul de depozitare a deseurilor de fier vechi, precum si trecerea peste gramezile de materiale este interzisa.

Art. 307. – Este interzisa depozitarea in aceeasi incapere a recipientilor incarcati cu gaze combustibile impreuna cu recipientii incarcati cu oxigen.

Art. 308. – (1) Depozitarea fontei si fierului vechi necesar pentru incarcarea cuptoarelor se va face pe teren plan, drenat si iluminat.

(2) Materialele vor fi aranjate astfel incat sa nu existe pericol de alunecare sau prabusire, fiind indicata asezarea in randuri intretesute, atat in depozite cat si la transportul pe platforme mobile.

(3) Inaltimea stivei nu va depasi 1,5 ori latura mica a bazei, iar in cazul manipularii manuale inaltimea maxima de depozitare va fi de 1,2 m.

Art. 309. – Fonta noua si veche, fierul vechi si celelalte materiale de fuziune, inclusiv cocsul, se pot depozita in buncare a caror inaltime va fi determinata de proiectant, manipularea facandu-se mecanizat cu electromagnet sau graifar. In aceste buncare, accesul salariatilor este interzis.

Art. 310. – Feroaliajele se vor depozita separat pe sorturi si calitati, in locuri special amenajate lipsite de umezeala, inaltimea maxima de depozitare fiind de 1,2 m in cazul manipularii manuale sau cea stabilita de proiectant in cazul manipularii mecanizate.

Art. 311. – Cocsul pentru turnatorie si cocsul de petrol vor fi depozitate pe calitati, protejate impotriva intemperiilor, in locuri special amenajate.

Art. 312. – (1) Depozitarea carbidului utilizat la desulfurare se va face in incaperi uscate, aerisite si necombustibile, cu acoperisul usor, construit din material ignifugat.

(2) In incaperea unde se depoziteaza carbid, pardoseala va fi inaltata cu 20 cm fata de terenul inconjurator astfel incat sa nu fie posibila inundarea incaperii.

Art. 313. – Se interzice amplasarea depozitelor de carbid in subsoluri sau demisoluri.

Art. 314. – Butoaiele cu carbid nu se vor deschide cu flacara, ciocane sau dalti, ci numai cu ajutorul unui levier ascutit, din material neferos, pentru a nu se produce scantei.

Art. 315. – Butoaiele cu carbid incepute vor fi acoperite permanent cu capace.

Art. 316. – Depozitarea recipientilor cu gaze comprimate se va face separat in cladiri independente, fara etaj, cu acoperisuri si pereti construiti din materiale necombustibile.

Art. 317. – Recipientii de gaze comprimate, incarcati sau descarcati, se vor asigura in timpul transportului si depozitarii impotriva rasturnarii si caderii.

Art. 318. – Recipientii incarcati se vor proteja impotriva incalzirii, precum si impotriva racirii puternice (temperaturi sub 5OC); ei vor fi feriti de loviri, izbiri, scuturari, in special cand temperatura este foarte scazuta.

Art. 319. – Fluxurile si fondantii utilizati in turnatorie se vor depozita in incaperi ferite de umezeala si aerisite.

Art. 320. – Depozitarea sodiului metalic (capsulat sau pastilat) se va face in spatii uscate.

Art. 321. – Materialele exoterme, precum si produsele utilizate la prepararea acestora (in special azotatul de sodiu si aluminiul pulbere) trebuie depozitate in incaperi uscate, ferite de umezeala si de surse de caldura, evitandu-se contactul azotatului de sodiu cu substante organice.

Art. 322. – Depozitele de fier vechi sau fonta, cat si bazele de sarjare deservite de macarale vor fi ingradite.

Art. 323. – La incarcarea materialelor feroase in buncarele instalatiei de incarcare este interzisa deconectarea electromagnetului pana cand partea cea mai de jos a incarcaturii nu atinge nivelul din buncar. Pentru avertizarea salariatilor care lucreaza pe platforma se va folosi un sistem de semnalizare.

Art. 324. – Scoaterea materialelor din buncar pe cantar se face in ordinea asezarii materialului, fiind interzisa tragerea bucatilor de material de la baza gramezii.

Art. 325. – Tragerea bucatilor de metal din buncar se va face numai cu ajutorul carligelor sau dispozitivelor adecvate.

Art. 326. – Este interzisa impingerea sau deblocarea incarcaturii din buncarele intermediare in bene cu mainile sau cu picioarele, in acest scop folosindu-se rangi sau dispozitive adecvate.

Art. 327. – Pentru curatarea aparatelor de cantarit se folosesc carlige, rangi sau se indeparteaza complet tava.

Art. 328. – Este interzisa stationarea in fata buncarelor intermediare pentru materiale cantarite, cand se lucreaza cu instalatia de incarcare.

Art. 329. – Interventia in cazul blocarii incarcaturii in buncar in timpul descarcarii in bene se face numai dupa ce a fost oprit transportorul de materiale si numai cu rangi de lungime corespunzatoare, astfel incat salariatul sa se afle la o distanta de cel putin 1 m fata de buncar.

SUBSECTIUNEA 4
Depozitarea si manevrarea formelor

Art. 330. – Depozitarea ramelor de formare se va face in depozite prevazute cu mijloace de ridicare si manipulare sigure.

Art. 331. – Ramele de formare se vor aseza in stive de forma regulata, dupa marime; stivele se vor cladi pe o baza plana rezistenta care sa nu cedeze sub greutatea ramelor de formare.

Art. 332. – Inaltimea stivei nu va depasi 1,5 din latura mica a bazei si va fi de maximum 1,8 m.

Art. 333. – Asezarea stivelor trebuie executata astfel incat stiva sa fie asigurata impotriva prabusirii.

Art. 334. – Intre stive se va lasa un spatiu de manipulare si trecere de minimum 1,2 m pentru accesul mijloacelor de transport si manevrarea ramelor.

Art. 335. – Inainte de depozitare, ramele de formare vor fi controlate, eliminandu-se acelea care prezinta defectiuni.

Art. 336. – (1) Este interzisa conducerea sau sustinerea ramelor de formare, direct cu mainile, atunci cand acestea se afla suspendate de carligul macaralei.

(2) Pentru conducerea sau sustinerea ramelor de formare se vor folosi unelte si dispozitive (carlige, prajini) care sa permita lucrul de la distanta.

Art. 337. – La locul de munca, ramele de formare vor fi astfel plasate incat sa nu afecteze caile de acces sau locurile de munca invecinate.

Art. 338. – Pentru manevrarea formelor grele se vor utiliza macarale cu balansier (traversa), autorizate si verificate ISCIR si nu se va depasi sarcina maxima pentru care a fost proiectata instalatia de ridicat.

Art. 339. – Lucrul si trecerea pe sub formele suspendate de carligul macaralei sunt interzise; pentru astfel de operatii forma va fi sprijinita pe capre solide.

Art. 340. – Ridicarea si transportul formelor in macara se face numai cu prevenirea personalului din ateliere prin semnale acustice conventionale de pericol.

Art. 341. – Macaragiul nu va deplasa macaraua pana nu se va asigura ca pe traseul sarcinii nu se afla oameni.

SUBSECTIUNEA 5
Depozitarea pieselor turnate

Art. 342. – Toate piesele turnate din materiale neferoase si piesele mici din fonta si otel vor fi depozitate in magazii acoperite, special construite.

Art. 343. – Piesele turnate, grele, din fonta si otel, se vor depozita descoperite, in zone prevazute cu mijloace mecanizate de ridicare.

Art. 344. – Containerele pentru depozitarea si transportul pieselor turnate vor fi astfel executate incat sa reziste greutatii pieselor.

SUBSECTIUNEA 6
Depozitarea reziduurilor

Art. 345. – Depozitarea reziduurilor de turnatorie se va face in halde special amenajate in afara zonelor de protectie sanitara, evitandu-se impurificarea apelor din zona.

Art. 346. – Se recomanda haldarea in comun a reziduurilor pe baza de bentonita, silicat de sodiu si a reziduurilor pe baza de rasini, precum si un adaos de material organic (provenit din reziduuri din industria zaharului, spirtului, amidonului) ca substrat nutritiv, necesar intensificarii reactiilor de biodegradare naturala din halda.

Art. 347. – Deseurile rezultate de la instalatiile de regenerare, care contin resturi de liant si material cuartos (sub forma de pulbere) vor fi neutralizate in vederea corectarii rapide a pH-ului si aglomerate inainte de depozitare in halda, pentru evitarea raspandirii lor in atmosfera in timpul evacuarii de la instalatiile de regenerare si in timpul transportului la halda.

SECTIUNEA 10
Transportul intern in turnatorii

Art. 348. – Vor fi respectate prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru transport intern.

Art. 349. – Este interzisa stationarea sub macarale incarcate cu materiale sau reziduuri de turnatorie.

Art. 350. – Inainte de incarcarea materialului si reziduurilor de turnatorie in macarale, se vor verifica lanturile si cablurile acestora. Nu se va depasi capacitatea de ridicare a macaralei.

Art. 351. – Este interzisa apropierea de calupurile de reziduuri de turnatorie suspendate in carligul macaralelor.

Art. 352. – Transportul butoaielor cu ulei, silicat, petrol, lianti etc., se va face pe palete speciale. Butoaiele vor fi asezate cu orificiul de golire in sus si asigurate cu pene impotriva rostogolirii.

Art. 353. – Este interzis transportul materialelor inflamabile in zonele cu foc deschis.

Art. 354. – Transportul oalelor de turnare in cazul turnarii pe conveier sau platforma speciala va fi organizat in circuit inchis cu sens unic; oalele pline se vor transporta intr-un sens, iar cele goale in sens invers, folosind drumuri de acces diferite si fara incrucisari. Platoul de turnare se va instala cat mai aproape de cuptor pentru a scurta drumurile de transport.

Art. 355. – In celelalte cazuri, transportul oalelor de turnare se va face pe drumuri diferite (oalele goale pe un drum, iar cele pline pe altul).

Art. 356. – Este interzis transportul oalelor cu material topit pe carucioare, in roabe, electrocare.

Art. 357. – Transportul oalelor cu topitura in vagoane pe sina este admis numai daca oalele sunt fixate, astfel incat rasturnarea lor sa fie imposibila.

Art. 358. – Se interzice stationarea salariatilor pe vagonul cu oala in timpul incarcarii, descarcarii si transportul topiturii.

Art. 359. – Vagoanele ce transporta oale cu material topit vor fi actionate cu troliu mecanic.

Art. 360. – Sinele pe care circula vagoanele ce transporta oalele cu material topit vor fi perfect orizontale si nivelate. Calea cu sine va fi libera de obstacole si persoane si va fi supravegheata in timpul transportului de catre persoana cu atributii in acest sens.

Art. 361. – In cazul cand transportul oalelor cu metal topit in vagoane pe sina se face dintr-o hala in alta cu trecere prin curte sau incrucisand alte cai de acces si de transport, se vor lua toate masurile pentru a se evita ciocnirile si se vor avertiza toate persoanele care circula in zona de transport.

Art. 362. – Transportul oalelor cu metal topit cu electrocare speciale de turnare se admite cu conditia ca acest utilaj sa fie verificat inainte de inceperea lucrului, iar toate caile de acces folosite de electrocar sa fie plane si betonate.

Art. 363. – In timpul transportului oalelor de turnare cu metal topit, electrocarul va emite continuu semnale sonore si luminoase.

Art. 364. – (1) Viteza de deplasare a vagonetelor si vagoanelor pe sina va fi de maximum 3 km/h. Viteza de deplasare a electrocarelor sau electrostivuitoarelor va fi de maximum 2 km/h.

(2) Utilajele in care se efectueaza transportul oalelor cu metal topit vor fi conduse numai de persoane autorizate.

Art. 365. – Oalele cu metal topit vor fi ridicate in timpul transportului la maximum 0,5 m.

SECTIUNEA 11
Activitatea in modelarii

Art. 366. – Instalatiile si utilajele de ridicat utilizate in modelarii-tamplarii, vor fi montate, exploatate, intretinute si reparate conform prescriptiilor tehnice ISCIR.

Art. 367. – Confectionarea modelelor si cutiilor de miez din rasini epoxidice se va executa in incaperi separate a caror amplasare si amenajare se vor face conform prevederilor normelor PSI.

Art. 368. – Modelele se vor vopsi in incaperi special amenajate dotate cu instalatii corespunzatoare de ventilatie, iar depozitarea lor se va face separat.

Art. 369. – Operatiile de demulare si curatare a modelelor din rasini cu solventi inflamabili se vor executa numai dupa punerea in functiune a ventilatiei.

Art. 370. – Sculele si uneltele cu care se lucreaza vor fi confectionate din materiale neferoase.

Art. 371. – Toate masinile de prelucrare a lemnului vor fi prevazute cu dispozitive de captare a rumegusului sau a talasului cu posibilitatea de a fi racordate la instalatia de absorbtie.

Art. 372. – Este interzisa punerea in functiune a masinilor de prelucrare a lemnului fara ca instalatia de exhaustare a prafului, rumegusului si talasului sa fie in functiune.

Art. 373. – In atelierele de modelarie-tamplarie se vor respecta prevederile Normelor specifice de protectie a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, inclusiv tapitate.

CAPITOLUL 4
Prevederi de proiectare privind mijloacele de productie utilizate in activitatea in turnatorii

SECTIUNEA 1
Cerinte pentru amplasarea, constructia si amenajarea incaperilor destinate desfasurarii activitatii in turnatorii

Art. 374. – La pardoselile halelor din turnatorii se recomanda materialele cuprinse in tabelul 1.

1. Topire:

a) Fata cubilourilor;

b) Fata cuptoarelor electrice de orice tip;

c) Fata cuptoarelor;

d) Perimetrul cubilourilor, cuptoarelor electrice cu arc, cuptoarele Siemens – Martin;

e) Cuptoarele de mentinere. A.Pardoseli speciale din placi rezistente la temperaturi inalte si antiderapante (placi de fonta), caramizi sau calupuri de bazalt topit;

B.Pardoseli rezistente la temperaturi si la eforturi mecanice (ciment sau criblura de bazalt, caramizi duble presate).

2. Turnare:

a) Spatiul transvazare metal topit;

b) Platforme de turnare;

c) Spatii de turnare manuala;

d) Dezbatere. a)Pardoseli speciale din placi rezistente la temperaturi inalte si antiderapante (placi de fonta), caramizi sau calupuri de bazalt topit;

b) Platformele se executa din tabla striata;

c) Pardoseli rezistente la temperaturi si la eforturi mecanice (ciment sau criblura de bazalt, caramizi duble presate);

d) Pardoseli din beton rezistent la socuri mecanice si uzura.

3. Preparare amestec miez. Pardoseli din beton cu strat de uzura din ciment rolat.

4. Preparare amestec formare.

5. Confectionare miezuri. Pardoseli din beton cu strat de uzura de ciment rolat.

6. Spatii conveier, spatii formare mecanizate.

7. Turnare de precizie. Pardoseli rezistente la temperaturi si la eforturi mecanice (ciment sau criblura de bazalt, caramizi duble presate).

8. Turnare sub presiune.

9. Curatare. Pardoseli din beton rezistente la socuri mecanice si uzura.

10. Sarjare.

11. Depozite de nisipuri. Pardoseli obisnuite din beton.

12. Depozite materiale de fuziune.

13. Depozite de rame. Pardoseli din calupuri de piatra sau bolovani de rau.

14. Depozite de piese turnate.

15. Cai de acces si circulatie in hale. Pardoseli rezistente la eforturi mecanice si uzura (calupuri de granit sau beton cu strat de uzura de ciment rolat).

16. Restul suprafetelor de formare – dezbatere pe sol si in afara spatiilor rezervate pentru forme in solul turnatoriei. Pardoseli din beton cu strat de uzura din ciment rolat.

Art. 375. – Cladirea turnatoriei se va orienta, pe cat posibil, cu latura lunga perpendiculara pe directia vanturilor dominante din anotimpul cald. Amplasarea si orientarea cladirii fata de punctele cardinale vor trebui sa asigure conditiile cele mai favorabile de iluminare si ventilatie naturala.

Art. 376. – Se va evita amplasarea unor anexe tehnico-sociale alipite de sectiile tehnologice, iar cand conditiile tehnologice impun, acestea nu vor depasi 40 % din lungimea fatadelor.

Art. 377. – Turnatoriile se vor amplasa fata de alte cladiri in sensul in care bat vanturile dominante.

Art. 378. – La proiectarea noilor turnatorii cu capacitate mai mare de 1000 t/an se vor prevedea hale separate pentru fiecare din sectoarele dezbatere, tratament termic si curatare-sablare, in aceasta ordine a fluxului tehnologic.

Art. 379. – La proiectarea noilor turnatorii se va avea in vedere sa se delimiteze precis spatiile ocupate de fiecare atelier in parte.

Art. 380. – Distanta intre cuptorul de turnare si locul de turnare va fi conceputa cat mai scurta.

Art. 381. – Traseul fluxului de materiale va trebui sa fie cat mai scurt si rational ales. Se vor evita cazurile de incrucisari si miscari in contrasens.

Art. 382. – Ridicarea si transportul materialelor trebuie sa fie facute pe cat posibil, cu mijloacele mecanizate. Acolo unde este posibil se va introduce automatizarea acestor operatiuni.

Art. 383. – Curtile interioare semiinchise ale turnatoriilor in forma de U sau E vor fi orientate paralel cu directia vanturilor dominante sau sub un unghi de cel putin 45O fata de aceasta directie, astfel incat partea libera a curtii sa fie amplasata fata de cladire, in directia din care bat aceste vanturi.

Art. 384. – Cladirile destinate depozitarii solventilor organici, produselor petroliere, vopselelor de turnatorie cu autouscare pe baza de solventi inflamabili, uleiuri, polialcooli se vor amplasa la distanta de cladirea turnatoriei. Peretii si pardoselile incaperilor care servesc la depozitare vor fi executate din materiale necombustibile si impermeabile. La proiectarea depozitelor se vor lua obligatoriu in considerare categoriile constructiilor in functie de periculozitatea materialelor ce urmeaza a fi depozitate.

Art. 385. – Compartimentele pentru depozitarea nisipurilor de formare si a celorlalte materiale granulate utilizate in turnatorii vor fi rezistente din punctul de vedere al constructiei si vor avea un volum corespunzator.

Art. 386. – Amplasarea si constructia atelierelor de prelucrarea lemnului se fac in conformitate cu prevederile normelor PSI.

Art. 387. – Caile de acces si magistralele de circulatie din interiorul turnatoriilor vor avea marginile marcate vizibil cu vopsea sau dale de culoare deschisa.

Art. 388. – Locurile de trecere prin randurile de forme, pe terenul unde se face turnarea in forme, trebuie sa fie de cel putin 0,8 m latime. Cand turnarea se face manual in doi, latimea locurilor de trecere trebuie sa fie de cel putin 1 m.

Art. 389. – (1) Platformele si scarile de acces vor fi prevazute cu balustrade corespunzatoare.

(2) Platformele si scarile vor fi pardosite cu gratare tip fagure, pentru a nu se depune praful pe suprafetele orizontale si pentru a permite circulatia aerului vehiculat prin ventilatie naturala.

Art. 390. – Carbunii, cocsul metalurgic, nisipurile si celelalte materiale care degaja praf se vor depozita, fata de halele de turnatorie si celelalte cladiri industriale, la distanta de minimum 20 m, iar fata de cladirile social-administrative, la o distanta de cel putin 50 m.

Art. 391. – Atelierele de miezuire vor fi instalate in spatii separate de atelierul de formare si turnare. In cazuri speciale, pentru miezuri mari, greu manevrabile, confectionarea acestora se poate face si in atelierul de formare – turnare.

Art. 392. – Curatarea cu alice a pieselor avand o masa de peste 200 kg se va face in spatii special amenajate in acest scop, izolate de restul incaperilor. In interiorul incaperilor se vor prevedea butoane pentru oprirea instalatiei de curatare.

Art. 393. – Prepararea amestecurilor pentru forme si miezuri se va face in incaperi special amenajate, izolate de celelalte incaperi de lucru, evitandu-se raspandirea prafului in spatiul de lucru.

Art. 394. – In cazul in care aceste amestecuri se fac in instalatii carcasate, cu ventilatie corespunzatoare pentru eliminarea surselor de praf, se admite montarea acestora in fluxul tehnologic proiectat, fara a fi necesara o incapere separata de spatiul halei.

SECTIUNEA 2
Cerinte pentru utilajele si instalatiile folosite in turnatorii

Art. 395. – (1) La amplasarea utilajelor se vor respecta distantele minime prevazute in tabelul 2.

(2) Pentru utilajele neprevazute in tabelul mentionat, amplasarea utilajelor se va face de proiectantul de specialitate.

Art. 396. – Utilajele vor fi astfel amplasate incat latura posterioara a gabaritului functional sa se gaseasca retrasa cu 100 mm fata de linia de marcaj a drumului, iar daca utilajul este cu fata la calea de acces sa se respecte zona de lucru cu latimea minima de 0,8 m.

Nota:

1. Pentru cazul in care sunt montate independent si nu in baterie.

2. Normele nu se refera la cazurile in care alimentarea masinilor si evacuarea ramelor umplute se fac mecanizat.

3. Aceste distante sunt indicate numai pentru cazurile cand utilajele respective nu sunt lipite de ziduri sau stalpi.

4. Pentru utilajele de dezbatere normale sunt valabile numai in cazurile in care nu sunt montate in linii mecanizate sau automatizate de formare.

5. Distantele nu se refera la instalatiile complexe mecanizate sau automatizate pentru prepararea de amestecuri de formare sau miez.

6. Camerele de curatare cu gabarit mare se pot amplasa si lipi de pereti.

Art. 397. – Pentru montarea si demontarea diverselor utilaje si subansamble grele din cadrul statiilor de preparare a amestecurilor de formare si de miez se vor prevedea spatiile necesare de acces precum si mijloacele locale de ridicare si transport in afara spatiului utilajului.

Art. 398. – Toate utilajele la care exista pericol de accidentare vor fi prevazute cu dispozitive de inchidere sau blocare a sistemelor de comanda in asa fel incat la parasirea locului de munca de catre salariatii respectivi sa nu fie posibila pornirea agregatelor, utilajelor, motoarelor de catre alte persoane neinstruite. Aceasta prevedere este valabila si pentru mijloacele de transport.

Art. 399. – La folosirea in turnatorie a masinilor de format cu cap aruncator, rotile cu care se deplaseaza masina pe sine vor avea aparatori. In cazul masinilor mobile in consola vor fi prevazute dispozitive care sa preintampine caderea masinii in caz de deraiere de pe sine. Conductorii electrici trebuie sa fie protejati contra jetului de nisip.

Art. 400. – Capul masinii de format trebuie sa aiba o carcasa rezistenta. Schimbarea paletilor si benzilor de uzura din capul aruncator se va face de catre personal de specialitate.

Art. 401. – In turnatoriile de tuburi, platforma de formare, fiind in acelasi timp si platforma de turnare, va fi executata din tabla striata.

Art. 402. – Formele de turnare pentru tuburi trebuie sa fie rezistente si se vor prevedea cu dispozitive speciale care sa asigure o inchidere corespunzatoare. Formele se vor fixa pe suporturi speciale montate pe constructia metalica a platformei.

Art. 403. – Pentru executarea manuala a miezurilor se vor prevedea mese de lucru comode si, dupa caz, scaune sau sisteme de sprijin corespunzatoare, pentru a se evita pozitiile de lucru dificile ale salariatilor.

Art. 404. – La ramele de formare, in special la cele mari, urechile de prindere, inclusiv umerii de siguranta, vor fi astfel confectionate incat sa garanteze securitatea in timpul transportului si manevrelor cu macaraua.

Art. 405. – Oalele de turnare cu incarcaturi pana la 500 kg vor fi prevazute cu dispozitive de blocare pentru prevenirea rasturnarii in timpul transportului in carligul macaralei. Centrul de greutate al oalei incarcate va fi pe axul de rotatie al oalei sau la maximum 50 mm sub acest ax.

Art. 406. – (1) Oalele de turnare a caror incarcatura depaseste 500 kg vor fi dotate in mod obligatoriu cu dispozitive de basculare, cu autofranare, care sa asigure oala impotriva rasturnarii la orice unghi de basculare, precum si in cazul defectarii mecanismului. Centrul de greutate al oalei incarcate se va afla sub axul de rotatie al oalei.

(2) Mecanismele pentru basculare aferente oalelor de turnare a caror incarcatura depaseste 500 kg vor fi de constructie solida si vor fi prevazute cu manta de protectie care sa le apere de actiunea caldurii radiate si a stropilor de metal si de zgura.

Art. 407. – Masinile de dezbatare vor fi construite astfel incat sa nu prezinte pericol de prindere a mainilor sau picioarelor salariatilor.

Art. 408. – Gratarele folosite la dezbatere vor fi construite astfel incat sa nu permita trecerea prin ochiurile acestora a maselotelor sau retelelor de turnare.

Art. 409. – (1) Pentru turnatoriile noi cu capacitate mai mare de 1000 t/an se vor prevedea prin proiect instalatii de protectie cu perdele de apa pentru toate suprafetele tehnologice care prezinta degajari mari de praf.

(2) In masura posibilitatilor, in turnatoriile existente cu capacitate mai mare de 1000 t/an se vor instala perdele de apa in sectoarele tehnologice cu degajari mari de praf.

Art. 410. – La tobele rotative folosite la curatarea pieselor mici, sistemul de inchidere al capacului va exclude posibilitatea deschiderii lui in timpul rotirii tobei. Spatiul de amplasare al tobelor rotative va fi ingradit.

Art. 411. – Butoanele de pornire si oprire ale tobei rotative vor fi amplasate in afara camerei unde este instalata toba sau in afara ingradirii, cand aceasta este in aer liber.

Art. 412. – Usile de acces ale instalatiilor de curatare cu alice vor fi prevazute cu limitatoare electrice care sa sesizeze deschiderea acestora si sa comande oprirea aparatelor de improscat alice.

Art. 413. – (1) Utilajele de dezintegrare, cernere, macinare, malaxare vor avea gura de alimentare acoperita cu un gratar care sa nu permita introducerea mainii in zona periculoasa si vor fi prevazute cu sisteme de siguranta care sa conditioneze pornirea agregatului in functie de pozitia de protectie a gratarului.

(2) Organele de masini care ar putea provoca accidente vor fi izolate prin plase sau aparatori metalice corespunzatoare.

(3) Pentru excluderea posibilitatilor de acci-dentare, operatiile de incarcare si descarcare se recomanda sa fie mecanizate.

Art. 414. – (1) Pupitrele de comanda pentru supravegherea si comanda utilajelor tehnologice si auxiliare ce compun grupurile de amestecare vor fi amplasate pe platforma de deservire a amestecurilor in pozitia in care se pot citi usor cadranele si nu este stanjenita deservirea utilajelor.

(2) Cand spatiul nu permite acest lucru, pupitrul va fi amplasat la sol in apropierea platformei grupului de amestecare-dozare, asigurandu-se vizibilitatea pentru citirea aparatelor indicatoare.

Art. 415. – Intrerupatoarele utilajelor si instalatiilor vor fi amplasate in locuri usor accesibile, la indemana salariatilor care deservesc utilajele respective si vor fi marcate corespunzator.

Art. 416. – Buncarele de nisipuri, argile, amestecuri de formare, amestecuri refolosite si nisipuri arse vor fi prevazute la gurile de alimentare cu gratare sau capace care vor avea golul necesar racordarii palniei de alimentare.

Art. 417. – Instalatiile de desprafuire ce functioneaza cu apa industriala (hidrocloane, hidrocicloane) vor fi amplasate in zone care nu prezinta pericol de infiltrare a apelor in solul halelor de turnare – formare.

SECTIUNEA 3
Cerinte pentru instalatiile de ventilatie din turnatorii

Art. 418. – Utilajele mentionate in tabelul 3 vor fi prevazute cu instalatii de ventilatie locala eficiente.

Art. 419. – Aerul proaspat se va introduce prin dispozitive amplasate astfel incat sa nu creeze curenti de aer potrivnici dirijarii aerului cu noxe catre punctele de aspirare locala sau evacuarii aerului viciat prin luminatoare deflectoare.

TABELUL 3

Utilaje cu ventilatie locala

Nr. crt. Grupa (sectie, atelier) Utilaje

1. Depozit de nisipuri si materiale de fuziune – Toba continua de curatat pentru retele;

2. Topire – Cuptoare cu creuzet;

– Cuptoare cu inductie (in cazurile cand in cuptor se executa procese metalurgice cu degajari de noxe);

– Cuptoare cu arc;

– Antecreuzet basculant incalzit cu combustibil;

– Cuptoare rotative (cos de aspiratie gaze arse);

3. Preparare, amestecuri de formare si miezuire – Amestecatoare de substante uscate;

– Toate sursele de praf din statii de preparare amestecuri;

– Uscatoare de nisip, instalatii de peliculizare nisip;

– Sfaramator bulgari;

– Site poligonale, vibratoare si oscilante;

– Benzi transportoare;

– Elevatoare;

– Dozatoare gravimetrice;

4. Formare, turnare, dezbatere, miezuire – Cuptoare de uscat miezuri;

– Uscator superficial fix;

– Platforme de turnare;

– Masini de miezuit cu amestecuri care degaja noxe;

– Zona de turnare la liniile de formare – turnare cu conveier;

– Cuptoare si instalatii la turnatorii de precizie;

– Dezbatatoare;

5. Mijloace de transport si ridicare – Instalatie de transport materiale de formare si cu degajari de praf;

– Tunel de racire, conveier;

– Buncare de aerisire (descarcare) a instalatiilor de transport pneumatice;

– Deversari de pe o banda pe alta a nisipului uscat sau recirculat;

– Capete de banda transportoare pentru nisip uscat sau refolosit;

– Cadere de nisip uscat pe benzi;

– Canale subterane, dupa caz;

– Alimentatoare vibrante de sub dezbatator;

– Elevatoare de nisip uscat sau refolosit;

6. Utilaje pentru curatare – Camere de sablaj;

– Camere de curatare cu jet de alice;

– Tobe de curatare cu jet de alice;

– Posturi fixe de curatare (boxe);

– Tuneluri, masini de curatat cu alice;

– Mese de curatire;

– Posturi fixe de sudura;

– Polizoare;

7. Alte utilaje, care degaja praf, fum sau gaze – Se va prevedea ventilatia locala dupa caz.

SECTIUNEA 4
Cerinte pentru depozitarea reziduurilor de turnatorie

Art. 420. – Amplasarea si amenajarea halelor trebuie sa se realizeze pe baza unui studiu hidro-geologic, in functie de care sa se poata alege solutii eficiente pentru protectia mediului inconjurator.

Art. 421. – Se va evita amplasarea haldelor in zone in care apa stagneaza, pentru prevenirea acumularii in timp a compusilor rezultati din descompunerea reziduurilor care pot produce schimbari asupra florei si faunei.

Art. 422. – Amenajarea haldelor in care se vor depozita deseurile rezultate de la turnatorii ce folosesc rasini furanice sau fenolice, se face prin asezarea de straturi absorbante cu efect neutralizant si impermeabilizant care sa protejeze straturile freatice de efectul acid al deseurilor.

Art. 423. – Stratul absorbant se compacteaza la o grosime de minimum 300 mm (ca strat absorbant se recomanda argila).

ANEXA 1

Norme specifice de protectie a muncii si prescriptii I.S.C.I.R. conexe normelor specifice de protectie a muncii pentru activitatea in turnatorii

1. NSPM Capitolul*) pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului.

2. NSPM pentru fabricarea, transportul si utilizarea acetilenei.

3. NSPM pentru elaborarea si turnarea fontei.

4. NSPM pentru elaborarea si turnarea otelului.

5. NSPM pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la rece si stantare.

6. NSSM pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.

7. NSSM pentru laboratoare de analize fizico-chimice si mecanice.

8. NSSM pentru sudarea si taierea metalelor.

9. NSSM pentru tratamente termice si termochimice.

10. NSSM pentru activitatea de vopsire.

11. NSSM pentru exploatarea si intretinerea transportoarelor cu banda.*) NSSM/NSPM – Norme specifice de securitate a muncii / Norme specifice de protectie a muncii.

12. NSPM pentru utilizarea energiei electrice in medii normale.

13. NSPM pentru distributia si utilizarea gazelor.

14. NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.

15. NSSM pentru transport intern.

16. NSSM pentru lucrul la inaltime

17. NSPM pentru fabricarea mobilei din lemn, inclusiv tapitate.

18. C 4-90 Prescriptii pentru proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientilor metalici stabili sub presiune.

19. C 5-84 Prescriptii pentru proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientilor butelie sub presiune pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, sub presiune.

20. R 1-87 Prescriptii tehnice pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor lor auxiliare.

21. R 10-84 Prescriptii tehnice pentru verificarea in exploatare a cablurilor, lanturilor, funiilor si benzilor din material metalic, textil sau plastic utilizate la instalatiile de ridicat.

22. CR 1-85 Prescriptii tehnice pentru verificarea si autorizarea instalatiilor mecanice sub presiune si instalatiilor de ridicat.

23. CR 2-86 Prescriptii tehnice privind autorizarea de a executa lucrari de proiectare, construire, montare, reparare si verificare la instalatiile mecanice sub presiune, instalatii de ridicat, dispozitivele de siguranta ale acestora, precum si aparate consumatoare de combustibil de uz neindustrial si arzatoare cu functionare independenta.

24. CR 3-82 Prescriptii tehnice pentru verificarea reparatiilor la instalatiile mecanice sub presiune si instalatiile de ridicat si pentru aplicarea placii de timbru la instalatiile mecanice sub presiune.

25. CR 5-82 Prescriptii tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si instalatiilor de ridicat.

26. CR 9-84 Prescriptii pentru autorizarea sudorilor care executa lucrari de sudare in construirea, montarea si repararea instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat.

27. Norme P.S.I.

Pana la intrarea in vigoare a tuturor normelor specifice de protectie a muncii raman valabile actualele norme departamentale de protectia muncii existente in domeniu.

ANEXA 2

Standarde de referinta

1. STAS 10176-75 Masini de format si miezuit pentru turnatorii. Tehnica securitatii. Prescriptii constructive.

2. STAS 12961-91 Masini-unelte. Carcase de protectie a corpurilor abrazive. Forme si dimensiuni.

3. SR ISO 4304:1994 Instalatii de ridicat, altele decat macarale mobile si macarale plutitoare. Conditii generale privitoare la stabilitate.

4. STAS 10278-87 Instalatii de ridicat. Limitatoare de sarcina si limitatoare ale momentului de sarcina. Conditii tehnice generale de calitate.

5. SR ISO 5031:1995 Mijloace de transport continuu pentru produse in vrac. Tubulaturi flexibile si racorduri utilizate in transportul pneumatic. Reguli de securitate.

6. SR ISO 5032:1995 Mijloace de transport continuu pentru produs in vrac. Vane sau alimentatoare rotative folosite in transportul pneumatic. Reguli de securitate.

7. STAS 9877-89 Transportoare vibrante si transportoare oscilante. Prescriptii speciale de securitate.

8. STAS 9879-74 Transportoare mobile cu banda. Prescriptii speciale de securitate.

9. STAS 9880-89 Transportoare cu placi metalice. Prescriptii speciale de securitate.

10. STAS 9881-89 Transportoare cu raclete. Prescriptii speciale de securitate.

11. STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate.

12. STAS 9153-90 Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de comanda si ale butoanelor de comanda luminoase.

13. STAS 9638-74 Marcarea conductelor izolate pentru identificarea circuitelor instalatiilor electrice.

14. SR EN 50014:1995 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii generale.

15. STAS 9954/1-74 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare.

16. STAS 4102-85 Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie.

17. STAS CEI 598-2-8-92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii tehnice speciale. Sectiunea 8: Lampi portabile de mana.

18. STAS CEI 598-2-22-92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii tehnice speciale. Sectiunea 22: Corpuri de iluminat de siguranta.

19. SR 6646-2:1996 Iluminatul artificial. Conditii pentru iluminatul spatiilor de lucru.

20. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie.

21. STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

22. STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.

23. STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise.

24. STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii.

25. STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii.

26. STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii.

27. STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

28. SR EN 292-2:1997 Securitatea masinilor. Concepte de baza, principii generale de proiectare. Partea 2: Principii si conditii tehnice.

29. STAS 12894-90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de munca.

30. STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in instalatii terestre si navale.

ANEXA 3

Ghid de terminologie de securitate a muncii

Notiuni de baza

1. Accident de munca: accident prin care se produce vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura contractului in baza caruia isi desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.

2. Defectare: incetarea capacitatii unei masini, instalatii, utilaj etc. de a-si indeplini functia specifica.

3. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector.

4. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

5. Echipamente tehnice: masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.

6. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

7. Factori de risc: factori (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca, ce caracterizeaza riscurile proprii acestor elemente si care, conducand la o disfunctie a sistemului, pot provoca accidente de munca sau boli profesionale.

8. Instructajul de securitate a muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

9. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati, (prin efort propriu sau colaborarea cu institute specializate), este obligatorie, atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate sau facultativa, atunci cand patronul considera necesar, pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

10. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului, in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si pentru asigurarea securitatii muncii.

11. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat protectiei unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.

12. Noxa (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, In mediul luat in considerare.

13. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

14. Protectie: ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenirea intrinseca.

15. Proces de munca: succesiunea in timp si in spatiu a actiunilor conjugate ale executantului, mijloacelor de productie in sistemul de munca.

16. Protectori: mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectia, prin interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa.

17. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.

18. Risc profesional: risc in procesul de munca.

19. Securitate a muncii: starea elementelor implicate in realizarea procesului de munca in care este exclusa actiunea factorilor de risc asupra executantului. Este o stare ideala, spre care se tinde in activitatea de prevenire. In realitate, exista niveluri variate de securitate a muncii, specifice fiecarui sistem de munca, carora le corespund niveluri de risc de accidentare sau imbolnavire profesionala diferite de zero.

20. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.

21. Substanta periculoasa: o substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.

22. Zona periculoasa: orice zona in care exista sau poate apare un pericol.

23. Zona periculoasa a unui echipament de munca: orice zona situata in interiorul sau in jurul echipa-mentului de munca in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.

Nota: Pericolul care genereaza riscul prezentat in aceasta definitie poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului de munca (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajarea de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de sudura etc.) sau poate apare neasteptat (pornirea neintentionata/ neprevazuta etc.).