NSPM 66
Norme pentru activitatea de fabricare a furnirului, placajului, panelului,
lemnului stratificat-densificat si elementelor mulate din furnire sau aschii
Preambul
Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala, in conditii de protectie a muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva persoanele juridice si fizice de raspunderea pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de protectie a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective.
Normele specifice de protectie a muncii, fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca, sistem compus din:
– Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de protectie si medicina muncii general valabile pentru orice activitate;
– Norme specifice de protectie a muncii, care cuprind prevederi de protectie a muncii specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau proprietate a persoanei fizice sau juridice in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de protectie a muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de protectie a muncii pentru activitati caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de protectie a muncii – practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii.
Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza:
Executantul – omul implicat nemijlocit in executarea sarcinii de munca.
Sarcina de munca – totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.
Mijloace de productie – totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale) care se utilizeaza in procesul de munca.
Mediul de munca – ansamblu conditilor fizice, chimice, biologice si psiho-sociale in care, unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de protectie a muncii in cadrul normelor specifice de protectie a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau a mai multor activitati in conditii de protectie a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protectiei muncii, la nivelul fiecarui element al sistemului, executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediul de munca propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea protectiei muncii, constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea in munca, baza pentru:
– activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;
– autorizarea functionarii unitatilor;
– instruirea salariatilor cu privire la protectia muncii;
– cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.
Norma specifica de protectie a muncii pentru activitatea de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat si a elementelor mulate din furnire sau aschii se va aplica, de la caz la caz, in functie de domeniu de activitate, cumulat cu normele specifice de protectie a muncii ale celorlalte activitati desfasurate in domeniul respectiv.
De asemenea, aplicarea Normei specifice de protectie a muncii pentru activitea de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat si a elementelor mulate din furnire sau aschii trebuie sa se faca complementar cu specificatiile standardelor de protectie a muncii, de referinta, in domeniul de activitate abordat.
1. Prevederi generale
Art. 1. – Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatea de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat si a elementelor mulate din furnire sau aschii cuprind prevederi si reglementari de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca specifice activitatilor de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat si a elementelor mulate din furnire sau aschii.
Art. 2. – Scopul prezentelor norme specifice este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici activitatilor abordate in prezentele norme, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca).
Art. 3. – (1) Prezentele norme au un caracter national si se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice care desfasoara activitati de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat si a elementelor mulate din furnire sau aschii, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si/sau de modul lor de organizare.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatilor de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat si a elementelor mulate din furnire sau aschii se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate In Anexa 1.
(3) Pentru activitatile si tehnologiile complexe care vor apare, necuprinse in prezentele norme, persoanele juridice sunt obligate sa intocmeasca si sa aplice instructiuni specifice de protectie a muncii, tinand cont de prezentele norme si de normele complementare, corespunzatoare domeniului respectiv.
Revizuirea normelor
Art. 4. – Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate, ori de ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc. survenite la nivel national, la nivelul persoanelor juridice si fizice sau la nivelul proceselor de munca.
2. Prevederi comune activitatilor de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat si a elementelor mulate din furnire sau aschii
2.1. Incadrarea si repartizarea salariatilor la locul de munca
Art. 5. – Incadrarea si repartizarea salariatilor pe locuri de munca se va face conform Normelor generale de protectie a muncii.
Art. 6. – Toate procesele de munca vor fi asigurate cu salariati care prezinta cunostinte profesionale si deprinderi de munca corespunzatoare, aptitudini fizice si psihice, stare de sanatate atestata pe baza avizului medical.
Art. 7. – Avizul medical la incadrare se da numai de catre medic (al persoanei juridice care angajeaza sau al circumscriptiei teritoriale) pe baza examenelor clinico-functionale si de laborator.
Art. 8. – Persoana juridica care angajeaza este obligata sa elibereze salariatilor care solicita angajarea „Fisa medicala de angajare”, tip emisa de Ministerul Sanatatii. Persoana juridica care angajeaza are obligatia de a preciza locul de munca la care va fi angajat salariatul pentru avizul medical.
2.2. Instruirea salariatilor
Art. 9. – Instruirea salariatilor din activitatile de fabricare a furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat si a elementelor mulate din furnire sau aschii, in domeniul protectiei muncii, se va face conform prescriptiilor Normelor generale de protectie a muncii.
Art. 10. – Instructajul la locul de munca se va face tuturor salariatilor prevazuti la instructajul introductiv general.
2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie (EIP)
Art. 11. – Acordarea echipamentului individual de protectie se va face conform Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie care cuprinde, pe langa criteriile pentru stabilirea conditiilor de acordare a echipamentului, si masuri privind utilizarea si intretinerea acestuia.
Art. 12. – Este interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si certificate in conformitate cu standardele si normativele de echipamente de protectie in vigoare.
Art. 13. – Persoana juridica ce acorda echipamentul individual de protectie este obligata sa asigure intretinerea (pastrarea, curatarea, denocivizarea, repararea si inlocuirea) acestuia in conditii normale de utilizare.
Art. 14. – Persoanele indreptatite a primi echipament individual de protectie au urmatoarele obligatii:
– sa solicite acordarea acestuia;
– sa utilizeze in mod corespunzator echipamentul primit, atat in timpul lucrului, cat si pentru accesul la si de la locul de munca;
– sa-l pastreze in conditii bune de utilizare;
– sa solicite inlocuirea sau repararea acestuia atunci cand nu mai sunt indeplinite functiile de protectie pentru care a fost de acord;
– sa suporte contravaloarea echipamentului atunci cand deteriorarea acestuia se produce din vina proprie.
2.4. Masuri tehnice si organizatorice la locul de munca
Art. 15. – Pentru utilizarea mijloacelor de productie (echipamentelor tehnice) se vor aplica prevederile cuprinse in capitolul „Echipamente tehnice”, din Normele generale pentru protectie a muncii.
Art. 16. – Daca particularitatile tehnologiilor si conditiile concrete in care se desfasoara procesul de munca, impun prevederi de protectie suplimentare, persoana juridica raspunde de emiterea si de aplicarea acestora.
Art. 17. – Atunci cand locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari, patronatul va lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca modificarile, extinderile si/sau transformarile vor fi in concordanta cu cerintele de protectie a muncii.
Art. 18. – In scopul mentinerii securitatii si sanatatii salariatilor, patronatul va avea grija ca:
– caile ce conduc spre iesirile de urgenta si iesirile propriu zise sa fie pastrate in permanenta libere;
– intretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor de munca tehnice sa se faca permanent, iar orice defectiuni constatate sa fie remediate cat se poate de repede;
– dispozitivele de protectie concepute pentru a preveni sau elimina riscurile sa fie controlate la inceputul lucrului si sa fie mentinute in stare de functionare.
Art. 19. – Instalatiile electrice nu trebuie sa prezinte riscuri de incendiu sau explozii iar salariatii trebuie sa fie protejati in mod adecvat impotriva riscului de electrocutare prin contact direct sau indirect.
Art. 20. – Numarul, distributia si dimensiunile cailor de acces de urgenta si ale iesirilor trebuie asigurate in functie de scopul, echipamentele tehnice si dimensiunile locurilor de munca, precum si de numarul maxim posibil de persoane ce pot fi prezente la un moment dat.
Art. 21. – Usile de iesire in caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior. Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau zavorate astfel incat sa nu poata fi deschise imediat si fara efort de catre orice persoana care ar avea nevoie in caz de pericol.
Art. 22. – Caile de acces de urgenta si iesirile care au nevoie de iluminare trebuie sa fie dotate cu sistem de iluminat adecvat in caz de defectare a sistemului principal de iluminat.
Art. 23. – In functie de dimensiunile si de destinatia cladirilor, de echipamentele tehnice pe care le contin, de proprietatile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential de persoane prezente, locurile de munca trebuie echipate cu instalatii de stingere a focului, cu detectoare de incendii si cu sisteme de alarma.
Art. 24. – Echipamentele de stingere a incendiilor care nu functioneaza automat trebuie sa fie usor accesibile si simplu de folosit.
Art. 25. – Pentru locurile de munca aflate in spatii inchise trebuie prevazute sisteme de ventilatie care sa asigure aer proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru folosite si cerintele privind calitatile necesare salariatilor.
Art. 26. – Locurile de munca trebuie sa fie iluminate atat cat este posibil, cu lumina naturala suficienta si de asemenea sa fie dotate cu iluminare artificiala adecvata pentru asigurarea securitatii si sanatatii salariatilor.
Art. 27. – Locurile de munca in care salariatii sunt expusi in mod special la riscuri de accidentare, trebuie sa fie prevazute cu iluminare de siguranta de intensitate adecvata pentru eventualitatea intreruperii iluminatului artificial.
Art. 28. – Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie sa fie calculate astfel incat sa permita salariatiilor sa aiba suficienta libertate de miscare pentru a-si indeplini sarcinile de munca.
Art. 29. – Locurile de munca in aer liber trebuie sa fie iluminate adecvat, cu un sistem de iluminare daca lumina naturala este insuficienta.
Art. 30. – Locurile de munca in aer liber trebuie sa fie amenajate pe cat posibil astfel ca salariatii:
– sa fie protejati impotriva conditiilor nefavorabile de vreme si, daca este necesar, impotriva caderii obiectelor;
– sa nu fie expusi la nivele de zgomot daunator nici la influente externe vatamatoare cum ar fi gaze, vapori sau praf;
– sa nu poata aluneca sau cadea.
2.5. Manipulare, transport, depozitare
Art. 31. – Se interzice punerea in functiune a echipamentelor tehnice actionate electric daca acestea nu sunt legate la centura de impamantare.
Art. 32. – (1) Fiecare persoana juridica sau persoana fizica este obligata sa rezolve aspectele de protectie a muncii legate de natura sarcinii transportate sau ridicate, prin elaborarea de instructiuni proprii de protectie a muncii.
(2) In cazul modificarii standardelor de referinta din prezenta norma, se vor lua in considerare prevederile ultimului standard in vigoare.
2.6. Echipamente tehnice. Prevederi generale
Art. 33. – Organele de comanda ale echipamentului tehnic care afecteaza protectiea trebuie sa fie clar vizibile si identificabile si, daca este necesar, sa fie marcate corespunzator. Exceptand unele cazuri, organele de comanda trebuie sa fie amplasate in afara zonelor periculoase, si astfel ca manevrarea lor sa nu genereze riscuri suplimentare. Ele nu trebuie sa antreneze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.
Art. 34. – Pornirea unui echipament tehnic trebuie sa fie posibila numai printr-o actiune voluntara exercitata asupra unui organ de comanda prevazut in acest scop.
Aceeasi prescriptie se va aplica:
– pentru repornire dupa oprire din orice cauza;
– pentru comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de ex. viteza, presiune, etc.).
Art. 35. – Orice echipament tehnic trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa-l opreasca complet si in conditii de protectie.
Art. 36. – Orice echipament tehnic trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv pentru oprirea de urgenta atunci cand riscurile existente si timpul normal de oprire impun aceasta.
Art. 37. – Echipamentul tehnic care prezinta riscuri datorate caderilor de obiecte sau proiectarii acestora trebuie prevazut cu mijloace tehnice de protectie adecvate. Echipamentul tehnic care prezinta riscuri datorate degajarilor de gaze, vapori, lichide sau pulberi, trebuie prevazute cu dispozitive de retinere si/sau evacuare adecvate, amplasate cat mai aproape de locurile de degajare.
Art. 38. – Daca exista riscul contactului mecanic cu elemente mobile ale unui echipament tehnic care poate conduce la accidentari, atunci ele trebuie prevazute cu protectori sau alte mijloace tehnice de protectie care sa impiedice patrunderea in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor mobile inaintea patrunderii in zonele periculoase.
Art. 39. – Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
– sa fie construite robust;
– sa nu genereze riscuri suplimentare ;
– sa nu poata fi inlaturate cu usurinta sau facute inoperante;
– sa fie situate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
– sa nu limiteze mai mult decat este necesar observarea ciclului de lucru;
– sa permita interventiile necesare pentru montarea si/sau inlocuirea elementelor si pentru lucrarile de intretinere, pe cat posibil restrangand accesul numai la sectorul in care trebuie realizata lucrarea, fara demontarea protectorilor sau a dispozitivelor de protectie.
Art. 40. – Partile echipamentului tehnic care prezinta temperaturi excesive prea ridicate sau prea scazute trebuie sa fie protejate, pentru a preveni contactul salariatilor cu acesta, sau apropierea de acestea.
Art. 41. – Echipamentul tehnic trebuie prevazut cu dispozitive clar identificabile destinate separarii de fiecare sursa de energie. Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pentru salariatii in cauza.
Art. 42. – Orice echipament tehnic trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie ale acestuia sau ale substantelor produse, utilizate sau depozitate in acesta.
Art. 43. – Orice echipament tehnic trebuie sa fie adecvat pentru a proteja salariatii expusi contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
3. Prevederi pentru activitatea de fabricare a furnirului
3.1. Pregatirea materiei prime
Art. 44. – Depozitul de busteni trebuie mentinut in stare de curatenie, asigurandu-se permanent colectarea resturilor de coaja, aschii, cioplituri sau altor corpuri straine.
Art. 45. – In cazul folosirii liniilor de manipulare, depozitul de busteni trebuie sa aiba o inclinare de 1-3% in directia fluxului tehnologic.
Art. 46. – Rampele de sortare si de stivuire a bustenilor trebuie sa aiba inaltimea vagonetilor de manipulare si o inclinare de 1-3% in directia de voltare.
Art. 47. – Pe timp de noapte, rampele de sortare trebuie astfel iluminate incat sa se asigure conditii normale de lucru.
Art. 48. – (1) Depozitarea bustenilor prin stivuire trebuie efectuata ordonat, bustenii asezandu-se paralel cu axa depozitului fiind interzis depozitarea in gramada cu suprapuneri aleatorii.
(2) Pentru preintampinarea rostogolirii bustenilor stivuiti pe rampele de sortare, acestea trebuie asigurate cu opritoare. Distanta maxima intre opritoare trebuie sa fie de cel mult 2/3 din lungimea bustenilor ce se stivuiesc.
Art. 49. – La depozitarea si stivuirea bustenilor pe rampele de sortare trebuie sa se respecte distanta obligatorie de 0,6m, intre opritor si linia de manipulare.
Art. 50. – Operatiile de sortare a bustenilor trebuie sa se faca numai de salariati instruiti si cu experienta. Salariatii se vor situa numai lateral fata de stiva si in partea opusa directiei de voltare.
Art. 51. – Este obligatoriu ca salariatii manipulanti sa fie instruiti si sa respecte prescriptiile ISCIR privind legatorii de sarcini precum si instructiunile proprii de protectie a muncii emise pentru conditiile concrete ale depozitului respectiv.
Art. 52. – In timpul iernii, depozitele trebuie curatate de zapada si gheata, iar la locurile de munca si pe caile de acces trebuie asigurat un strat de rumegus, pentru a se evita accidentele prin alunecare.
Art. 53. – Sunt interzise:
– folosirea rampelor strambe, putrede sau deteriorate;
– voltarea si stivuirea manuala a bustenilor la inaltimi mai mari de 2m;
– stivuirea bustenilor fara stalpi de sustinere sau/si de legatura, sau fara saboti care sa asigure stivele;
– stivuirea bustenilor sub retele de energie electrica.
Art. 54. – Pentru stivuirea mecanizata a bustenilor, podurile rulante si macaralele vor fi deservite numai de macaragii autorizati conform prescriptiilor tehnice ISCIR si examinati profesional si medical anual.
Art. 55. – Fiecare pod rulant si macara vor fi inzestrate cu doua semnalizatoare acustice. Macaragiul este obligat sa utilizeze unul din semnalizatoarele acustice in timpul manevrelor obisnuite, iar pentru cazuri speciale va avertiza cu celalalt semnalizator. Codul de semnale acustice va fi prelucrat si insusit de toti salariatii manevranti.
Art. 56. – In cazul deplasarilor pe orizontala, bustenii trebuie ridicati cu cel putin 0,5m, peste nivelul celui mai inalt obstacol (stiva, rampa etc) care se gaseste in calea lor.
Art. 57. – In timpul ridicarii si a deplasarii bustenilor trebuie respectate urmatoarele prescriptii:
– se interzice tragerea bustenilor cu carligul dispozitivului de prindere;
– cablurile si lanturile trebuie asezate uniform, fara a se face noduri sau rasuciri;
– nu este permisa desprinderea bustenilor din dispozitivul de prindere, in stare suspendata;
– nu este permisa dislocarea bustenilor dintr-o stiva inghetata cu carligul macaralei; inainte de prinderea lor in carlig bustenii trebuie deblocati.
Art. 58. – Se interzice stationarea sau circulatia persoanelor sub sarcina suspendata in dispozitivul de prindere, precum si la o distanta mai mica de 2/3 din lungimea sarcinii suspendate fata de zona de actionare a podului respectiv a macaralei. Perimetrul de lucru trebuie marcat cu indicatoare de avertizare.
Art. 59. – (1) Este interzis salariatilor legatori de a interveni asupra legaturilor facute in timp ce sarcina se afla suspendata in dispozitivul de prindere.
(2) Aproprierea de sarcina a salariatilor legatori este permisa numai dupa asezarea sarcinii pe sol sau pe stiva, in mod stabil.
(3) In timpul legarii sarcinii, salariatii legatori vor adopta pozitii de lucru stabile, lateral sau in amonte de sarcina sau de traseul acestuia.
(4) Ridicarea sau manevrarea sarcinii cu ajutorul instalatiei de ridicat se va efectua numai dupa ce salariatii legatori au iesit din zona periculoasa si numai dupa primirea comenzii respective din partea persoanei autorizate.
Art. 60. – In timpul descarcarii bustenilor, vagoanele CF si autocamioanele trebuie asigurate prin frane si/sau saboti.
Art. 61. – Instalatiile de stropit bustenii vor fi exploatate numai de catre salariati instruiti si numiti in acest scop.
Art. 62. – Drumurile in panta si santurile pentru scurgerea apei, aferente instalatiilor de stropit, trebuie mentinute curate, evitandu-se formarea noroiului si a baltilor.
Art. 63. – Instalatiile de stropit trebuie sa aiba jeturi directionate astfel incat sa nu atinga instalatia electrica a podului rulant.
Art. 64. – Inaintea punerii in functiune a instalatiei de stropit se vor lua masuri pentru indepartarea salariatilor fiind interzisa orice activitate in zona de actionare a instalatiei in timpul functionarii acesteia.
Art. 65. – Salariatii de la instalatia de stropit trebuie sa poarte cizme de cauciuc.
Art. 66. – Bazinele de conservare busteni trebuie avertizate cu inscriptia „Pericol de inec”, iar pe timpul noptii, trebuie asigurata iluminarea bazinelor.
Art. 67. – Bazinele de conservare trebuie sa aiba, in permanenta, montate balustrade rezistente cu inaltimea de cel putin 0,8m.
Art. 68. – Bazinele de tratament termic trebuie sa aiba peretii cu cel putin 0,8m mai inalti decat terenul imprejmuitor.
Art. 69. – (1) In timpul tratamentului termic si pana la evacuarea apei calde, bazinele de tratament termic trebuie sa fie acoperite cu capace solide.
(2) Se interzice stationarea sau circulatia persoanelor pe marginea bazinelor.
Art. 70. – Capacele bazinelor trebuie sa fie revizuite periodic; se vor verifica inelele de ridicare care trebuie sa fie fixate rigid la toate cele patru colturi ale capacului.
Art. 71. – Utilizarea bazinelor de tratament termic trebuie sa se faca strict dupa instructiunile de lucru prestabilite si sub supravegherea unui conducator numit in acest scop.
Art. 72. – Salariatii vor intra si iesi din bazin numai cu ajutorul scarilor de acces si numai sub supravegherea permanenta a altui salariat. Accesul in bazin este permis numai dupa minimum 5 minute de la ridicarea completa a capacului.
Art. 73. – Este interzisa stationarea salariatilor in bazine, in timp ce se ridica, se coboara sau se manevreaza bustenii sau capacele.
Art. 74. – Se interzine stationarea salariatilor pe capacele bazinelor in timpul manipularii acestor capace.
Art. 75. – Acoperirea bazinelor este permisa numai dupa ce conducatorul lucrarilor a verificat daca nu se mai afla salariati in bazin.
Art. 76. – Este interzis salariatilor care deservesc bazinele de tratament sa faca interventii la instalatia automata de conducere a tratamentului termic in caz de defectiuni. Interventiile se fac numai de catre salariatii de specialitate. In timpul descoperirii bazinelor de tratament termic, salariatii se vor afla la o distanta de minimum 1m fata de marginea bazinelor pentru a preveni provocarea unor arsuri datorate aburului degajat.
Art. 77. – Utilizarea electropalanului aferent bazinelor de tratament este permisa numai de salariati instruiti si desemnati in acest scop de catre conducatorul fluxului tehnologic.
Art. 78. – Tinerii (tinerele) sub 18 ani nu vor fi admisi la activitatile aferente depozitelor, bazinelor si bazinelor de tratament termic a bustenilor.
3.2. Prelucrarea materiei prime. Sectionarea (retezarea) bustenilor
Art. 79. – (1) Sectionarea bustenilor cu ferastraie portabile sau fixe trebuie sa se execute numai de catre salariati instruiti in acest scop, atat profesional cat si din punctul de vedere al securitatii muncii.
(2) Inainte de sectionare, bustenii se vor curata de pietre si de pamant cu toporul.
(3) In timpul sectionarii, bustenii nu se vor sprijini cu piciorul.
Art. 80. – In functie de tipul masinii (instalatiei) de sectionat utilizate, salariatii vor purta echipamentul de protectie individual adecvat.
Art. 81. – Salariatii care executa sectionarea cu ferastraiele electrice cu lant trebuie sa poarte obligatoriu echipament de protectie electroizolant (manusi si cizme electroizolante).
Art. 82. – In timpul sectionarii cu ferastraiele electrice portabile, bustenii trebuie sa fie asigurati cu saboti contra rostogolirii.
Art. 83. – Instalatia electrica a ferastraielor electrice portabile (cabluri, prize, intrerupatoare) trebuie sa fie protejata de umezeala, bine intretinuta si verificata la inceputul fiecarui schimb de lucru.
Art. 84. – Este interzisa depozitarea ferastraielor electrice portabile in incaperi umede.
Art. 85. – Pentru sectionarea bustenilor grosi, in regim de lucru continuu, trebuie utilizate, alternativ, doua ferastraie electrice portabile pentru a se evita supraincalzirea instalatiei electrice si declansarea focarelor de incendii in izolatiile acestora.
Art. 86. – Verificarea lamei de ghidare, intinderea lantului, celelalte reglaje se vor efectua numai cu ferastraul oprit.
Art. 87. – Este interzisa ghidarea lantului in timpul functionarii motorului ferastraului.
Art. 88. – In momentul pornirii motorului ferastraului, lantul taietor nu trebuie sa atinga nici un obiect (obstacol).
Art. 89. – Este interzisa sectionarea (retezarea) bustenilor suprapusi si/sau a mai multor busteni deodata.
Art. 90. – Este interzisa folosirea lanturilor fisurate sau cu dinti rupti.
Art. 91. – Sectionarea (retezarea) bustenilor cu instalatia de retezat (ferastrau de sectionat stabil) este permisa numai dupa verificarea:
– integritatii si pozitionarii corecte a protectorilor organelor de masini in miscare,
– functionarii corecte a sistemului de evacuare a rumegusului si a capetelor de busteni;
– fixarii bustenilor pentru sectionare;
– campului de vizibilitate a conducatorului instalatiei.
Art. 92. – Cabina instalatiei de sectionat trebuie iluminata permanent. Comenzile pentru retezare se vor da numai de conducatorul instalatiei, instruit si numit in acest scop.
Art. 93. – In timpul functionarii instalatiei de retezat, este interzisa stationarea sau trecerea salariatilor in zona transportorului instalatiei.
Cojirea bustenilor
Art. 94. – Pentru cojirea manuala a bustenilor trebuie folosite unelte special confectionate si pregatite pentru aceasta operatie.
Art. 95. – Asezarea bustenilor pentru decojit trebuie astfel facuta incat salariatii sa nu se poata accidenta intre ei.
Art. 96. – In functie de configuratia locului destinat cojirii manuale a bustenilor si de conditiile de lucru, persoana juridica care organizeaza activitatea, trebuie sa intocmeasca instructiuni de lucru si de protectie a muncii. De asemenea, trebuie sa asigure insusirea, aplicarea si afisarea lor la locul de munca.
Art. 97. – Pentru cojirea mecanica a bustenilor, salariatii trebuie instruiti profesional si din punctul de vedere al protectiei muncii, in functie de caracteristicile si de parametrii de lucru ai fiecarei masini, cu brat prevazut cu freze sau cu avans al busteanului si rotor de cojire.
Art. 98. – Salariatii de la masinile de cojit vor purta echipament individual de protectie adecvat, iar locul de munca trebuie asigurat cu paravane de protectie.
Art. 99. – Cel putin o data pe schimb, conducatorul masinii de cojit trebuie sa verifice fixarea corecta a sculelor taietoare si integritatea dispozitivelor de fixare.
Art. 100. – Periodic, dar cel putin o data la 6 zile lucratoare, trebuie verificata integritatea circuitelor electrice, pneumatice (hidraulice) de comanda si de actionare ale masinilor de cojit, de catre salariatii de intretinere.
Art. 101. – Pentru orice defectiune aparuta in timpul operatiilor de decojire, salariatii trebuie sa opreasca masinile si sa solicite interventia salariatilor de specialitate pentru remedierea acesteia.
Art. 102. – In perimetrul de lucru al cojitorului, pardoseala trebuie sa fie neteda fara gropi si zone alunecoase si mentinuta permanent curata.
Art. 103. – Inainte de pornirea cojitorului, conducatorul masinii va verifica:
– integritatea si pozitionarea corecta a protectorilor organelor de masini in miscare;
– echiparea completa a capului de cojire (cutite, pene, suruburi) si modul de prindere a componentelor acestuia;
– integritatea si rezistenta balustradelor metalice montate in dreptul rolelor transportoare ale cojitorului.
Art. 104. – Reglarea instalatiei cu aer comprimat a cojitorului, trebuie efectuata numai cu instalatia electrica si mecanica, oprite.
Art. 105. – Cojitorul trebuie pornit fara sarcina (in gol) pana cand se ajunge la turatia maxima, timp in care conducatorul masinii va sta in lateralul masinii, in afara zonei de actionare a capului de cojire.
Art. 106. – Pornirea cojitorului trebuie precedata de semnalul audio-vizual de pornire si de verificarea, de catre conducatorul masinii, a absentei altor salariati in zonele periculoase ale instalatiei.
Art. 107. – In timpul functionarii instalatiei, conducatorul masinii va sta pe un covor electroizolant si antiderapant
Art. 108. – In timpul functionarii instalatiei de cojit se interzice:
– parasirea acesteia de catre conducatorul masinii;
– curatarea, ungerea sau repararea instalatiei;
– nefolosirea protectorilor si/sau a dispozitivelor de protectie;
– nefolosirea echipamentului individual de protectie.
Art. 109. – In timpul cat instalatia este defecta si pe perioada cat dureaza remedierile, la tabloul de comanda trebuie pusa o placa avertizoare.
Prismuirea bustenilor
Art. 110. – Salariatii de la masinile de prismuit busteni (ferastrau-panglica orizontal si vertical, ferastrau cu lant pentru spintecat) trebuie sa fie instruiti din punctul de vedere al protectiei muncii si profesional. Este permis lucrul numai daca formatia (echipa) care deserveste masina este completa.
Art. 111. – Inceperea prismuirii este permisa numai dupa ce conducatorul masinii a verificat:
– modul corect de reglare si functionare a mecanismelor care asigura miscarile functionale (volanti, agregatul de ferastraie, vagonetul port-bustean);
– starea de intindere a panzei sau a lantului taietor;
– integritatea si calitatea ascutirii panzei (lantului);
– modul de fixare a busteanului pe vagonet, pe podea sau in dispozitivul de rotire.
Art. 112. – Inainte de inceperea prismuirii, conducatorul masinii trebuie sa se asigure ca aparatoarea panzei este inchisa corect.
Art. 113. – Este interzis salariatilor urcarea pe vagonet (carucior) in timpul functionarii masinii.
Art. 114. – Este interzis salariatilor stationarea sau trecerea peste liniile vagonetilor (carucioarelor) in timpul alimentarii si functionarii masinii.
Art. 115. – Este interzisa functionarea masinii daca protectorii organelor de masina in miscare nu sunt in pozitia de protectie.
Art. 116. – Pentru operatia de prismuire trebuie folosite numai panzele taietoare cu dintii completi, fara fisuri, lipite corect si ascutite corespunzator.
Art. 117. – In cazul ruperii panzei, in timpul operatiei de prismuire, trebuie oprita masina, oprind mai intai avansul busteanului si apoi celelalte mecanisme.
Art. 118. – Planul de spintecare (taiere) trebuie stabilit astfel ca panza sa nu intalneasca grifele de fixare ale busteanului.
Debitarea si prelucrarea furnirelor
Art. 119. – (1) Deruloarele si instalatiile auxiliare (electropalane, transportoare) trebuie deservite de salariati instruiti profesional pentru toate tipurile de mecanisme componente si din punctul de vedere al protectiei muncii in conformitate cu natura tuturor riscurilor de accidentare;
(2) Utilizarea deruloarelor este permisa numai daca formatia (echipa) de lucru este completa, conform indicatiilor Cartii Tehnice.
Art. 120. – Inainte de introducerea busteanului in derulor trebuie verificat vizual daca:
– In lemn nu sunt scoabe, cuie sau alte piese metalice si corpuri dure;
– nu exista crapaturi in lungul si profunzimea lemnului;
– busteanul are inima (miezul) putreda;
– exista alte defecte neatinse de standardele in vigoare.
Art. 121. – Inainte de inceperea lucrului, conducatorul electropalanului trebuie sa verifice, vizual, starea cablului de tractiune, a cablajului electric, integritatea greifarului (prezenta fisurilor, deteriorari, etc.)
Art. 122. – Locul destinat ancorarii si ridicarii bustenilor, cu electropalanul, trebuie sa fie pavat sau podit, iar zonele periculoase trebuie semnalizate prin indicatoare de protectie.
Art. 123. – Este interzis ca busteanul sa fie mentinut suspendat in greifarul electropalanul, in asteptare, spre a fi introdus in derulor.
Art. 124. – Conducatorul electropalanului trebuie sa stea pe partea opusa locului de descarcare a busteanului si sa-si asigure permanent o buna vizibilitate a zonei de manevra.
Art. 125. – In timpul prinderii bustenilor intre varfuri (rozete) sau in perioada de repaus a masinii, derulorul trebuie asigurat contra pornirii accidentale.
Art. 126. – Salariatii derulorului trebuie sa se afle, permanent intr-un loc lateral, in afara zonei busteanului.
Art. 127. – La derularea rolelor, daca apar zgomote (trosnituri) si/sau vibratii mari trebuie sa se opreasca imediat derulorul si sa se evacueze rolele.
Art. 128. – Este interzis sa se utilizeze pentru derulor, cutite stirbite sau cu fisuri.
Art. 129. – Montarea, reglarea, demontarea si transportul cutitului derulorului trebuie executate numai de catre salariatii instruiti, specializati in aceste operatii.
Art. 130. – Rectificarea partii taietoare a cutitului montat pe derulor este permisa numai dupa oprirea alimentarii masinii cu energie electrica si a sistemului de actionare a barei de presiune.
Art. 131. – (1) Gabaritul de lucru al derulorului, inclusiv cel al transportorului (dispozitivului de roluire) aferent trebuie asigurat, in timpul operatiei de taiere impotriva intrarii altor salariati;
(2) Pardoseala si zona de lucru trebuie sa fie antiderapante si mentinute permanent curate, fara denivelari;
(3) Este interzisa depozitarea in zona de lucru a materialelor, obiectelor sau sculelor.
(4) Se interzice urcarea salariatilor pe transportorul cu benzi.
Art. 132. – (1) Masinile de decupat plan furnire (decupatoare orizontale si verticale) trebuie sa fie deservite, obligatoriu, de catre o echipa formata dintr-un conducator de masina si doi salariati pentru preluarea furnirului.
(2) Pentru repartizarea efortului necesar lucrului, este permisa permutarea salariatilor in posturile de lucru, cu conditia ca la tabloul de comanda a decupatorului sa se afle, permanent, un conducator de masina.
(3) Este interzisa functionarea derulorului cu dispozitivul de preluare a furnirului (dispozitivul de roluire) pentru benzi de furnir si transportorul pentru fasii de furnir, defecte.
Art. 133. – Se interzice introducerea mainilor intre rolele de presare a benzilor si fasiilor de furnire umede si benzile inguste ale transportorului din fata foarfecelor de formatizat furnire umede.
Art. 134. – Se interzice comandarea functionarii foarfecelor de formatizat furnire umede de alte persoane decat cele instruite.
Art. 135. – Este interzisa trecerea pe sub tamburii de infasurare a benzilor de furnir si pe sub transportorul de alimentare a foarfecelor de formatizat furnire umede.
Art. 136. – Cablurile de alimentare cu curent electric ale dispozitivului de roluire trebuie sa fie in perfecta stare fara izolatie lipsa sau crapata.
Art. 137. – Este interzisa orice interventie in timpul functionarii instalatiei de formatizat furnire umede.
Art. 138. – Este interzisa orice improvizatie care sa inlocuiasca dispozitivele de comanda (maneta sau pedala) ale foarfecelor de formatizat furnire umede.
Art. 139. – Este permis lucrul cu decupatorul orizontal numai daca acesta este dotat cu sistemul de dispozitive de protectie care sa asigure:
– protectia gabaritului de lucru (grilaj metalic pe trei laturi cu acces conditionat);
– protectia axului extractor si a motorului de antrenare al acestuia;
– protectia glisierelor (tampoane de protectie);
– pozitia de lucru a salariatilor (cordonul de siguranta);
– comanda dubla a mecanismului de generare furnir;
– lungimea curselor de lucru (limitatori de cursa si de pozitionare);
– semnal audio-vizual de pornire a masinii;
– protectori, pentru organele de masina in miscare.
Art. 140. – Montarea cutitului la decupatoare, trebuie efectuata de catre salariati instruiti in acest scop. Pe toata perioada montarii cutitului, motorul principal al masinii trebuie sa fie decuplat, iar conducatorul de masina va sta permanent la tabloul de comanda.
Art. 141. – Rectificarea cutitului montat pe masina si reglarea barei de presiune sunt permise numai dupa decuplarea motorului principal si sub supravegherea conducatorului de masina aflat la tabloul de comanda.
Art. 142. – Pardoseala zonei de preluare a furnirului trebuie sa fie neteda, curata si antiderapanta.
Art. 143. – Platformele (ascensoarele) pe care se aseaza furnirele decupate trebuie pozitionate astfel incat sa se evite accidentarea salariatilor si sa diminueze eforturile fizice ale acestora.
Art. 144. – Cu decupatoarele se vor prelucra numai busteni prismuiti:
– pentru decupatoarele plan-orizontale bustenii trebuie prismuiti pe patru fete, doua cate doua paralele si cele alaturate perpendiculare;
– pentru decupatoarele plan-veticale se admit si busteni prismuiti numai pe trei fete.
Art. 145. – Este interzisa prismuirea bustenilor cu decupatorul.
Art. 146. – Salariatii, care deservesc decupatorul si efectueaza alimentarea masinii cu electropalanul, trebuie sa fie instruiti in acest scop. Manevrele pentru alimentarea masinii trebuie sa fie supravegheate de conducatorul masinii.
Art. 147. – La alimentarea decupatorului orizontal si la rotirea prismei pe masa masinii, trebuie evitata caderea libera a sarcinii (prismei) din electropalan, pe masa.
Art. 148. – La alimentarea decupatoarelor, salariatii se vor situa in zone laterale traseului urmat de electropalane. Salariatii care asigura prinderea prismei pe masa masinii vor indeparta cablurile de prindere ale electropalanului numai dinspre capetele prismei, fara a se urca pe prisme.
Art. 149. – Pornirea decupatoarelor (a miscarii de taiere) este permisa numai dupa ce conducatorul de masina s-a asigurat de modul de prindere a prismei (busteanului) pe masa de avans sau in sistemul de prindere. Prinderea trebuie sa se faca utilizandu-se toate ghearele (greiferele) de prindere ale masinii.
Art. 150. – Indepartarea (scoaterea) resturilor de lemn din zona extractorului este permisa numai cand decupatorul orizontal este oprit, iar conducatorul masinii se afla la tabloul de comanda.
Art. 151. – Este interzisa efectuarea unor comenzi (de exemplu oprirea) de la alte elemente ce pot actiona diverse mecanisme (de exemplu cordonul de siguranta). Comenzile se fac numai cu dispozitivele de comanda prevazute in acest scop (butoane, manete, pedale).
Art. 152. – Toate interventiile de reglare, control, rectificare, etc. trebuie efectuate numai dupa oprirea motorului principal si sub supravegherea conducatorului de masina, aflat la tabloul de comanda.
Art. 153. – Daca, la decupatorul orizontal, dupa comanda de oprire a grinzii port-cutit, aceasta mai executa o deplasare egala cu jumatatea cursei de lucru, decupatorul va fi oprit si se va efectua reglarea corecta a mecanismului de franare.
Art. 154. – Gabaritul de lucru al decupatorului vertical trebuie asigurat pe trei laturi, iar deasupra zonei de actionare a grinzii port-bustean trebuie asigurat un spatiu liber astfel ca pentru interventiile la masina sa nu existe pericole de accidentare a salariatilor.
Art. 155. – Conducatorul decupatorului va comanda pornirea masinii numai dupa ce s-a asigurat ca:
– In subsolul decupatorului orizontal nu se afla nici un salariat,
– salariatii care preiau furnirul sunt la postul lor de lucru;
– busteanul (prisma) este prins (fixat) corespunzator;
– dispozitivele de protectie sunt in pozitia de lucru si in stare de functionare;
– platforma (ascensorul) sau transportorul de furnir (al decupatorului vertical) sunt pozitionate corect sau in stare de functionare.
Art. 156. – Daca, in timpul functionarii decupatoarelor, apar socuri si/sau zgomote anormale masinile vor fi oprite. Dupa stabilirea si remedierea cauzelor, reluarea lucrului trebuie semnalizata acustic si vizual.
Art. 157. – Pe toata perioada decuparii furnirului, conducatorul decupatorului trebuie sa stea la tabloul de comanda pentru efecuarea comenzilor necesare si pentru a supraveghea gabaritul de lucru al masinii, chiar daca desfasurarea operatiei de taiere este asigurata de pornirea masinii.
Uscarea furnirului
Art. 158. – Toate organele in miscare ale uscatorului de furnir, care prezinta pericol de accidentare trebuie protejate cu protectori a caror pozitionare corecta conditioneaza pornirea uscatorului.
Art. 159. – Toate conductele agentului termic trebuie sa fie termoizolante, calitate care trebuie verificata si asigurata pe tot parcursul functionarii uscatorului.
Art. 160. – La inceputul lucrului si periodic trebuie verificata etanseitatea armaturilor, legaturilor si conexiunilor conductelor de alimentare cu agent termic.
Art. 161. – La punerea in functiune a uscatorului trebuie verificat modul de inchidere al usilor si deschiderea corecta a cosurilor de evacuare. In caz de necesitate, usile se vor deschide numai dupa oprirea uscatorului.
Art. 162. – Instalatiile de ventilatie ale uscatorului trebuie mentinute in functiune, la parametrii prestabiliti, in tot timpul functionarii uscatorului.
Art. 163. – Curatarea benzii colectoare este permisa numai dupa oprirea transportorului din spate a uscatorului.
Art. 164. – Este interzisa urcarea pe banda transportorului sau pe rolele motoare.
Art. 165. – Cand este necesar, uscatorul se va curata in interior numai dupa racirea completa a uscatorului si dupa decuplarea de la sursa de alimentare a instalatiei electrice.
Art. 166. – Pe perioada efectuarii interventiilor la uscator trebuie asigurat la tabloul central de alimentare avertizarea interventiilor si interdictia cuplarii instalatiei electrice si a instalatiei agentului termic.
Debitarea de corectie a pachetelor de furnir
Art. 167. – Inainte de pornirea lucrului la foarfecele ghilotina trebuie verificat daca sistemul de angrenare al barei de presiune este corect uns.
Art. 168. – Se interzice functionarea foarfecei ghilotina daca instalatia de ungere are pierderi de ulei.
Art. 169. – Este permis lucrul la foarfeca ghilotina numai daca aceasta este echipata cu aparatori de protectie, cu comanda dubla sau cu alte sisteme de protectie (bariere luminoase), in functie de tipul foarfecei, astfel incat pericolul de accidentare prin intrarea salariatului in zona de taiere a cutitului sa fie eliminat.
Art. 170. – Taierea pachetelor de furnir la foarfecele ghilotina oscilante (de exemplu: tip FGFE) este permis numai daca masina este dotata cu dispozitiv de protectie care functioneaza pe principiul detectorului de proximitate.
Art. 171. – La foarfecele ghilotina se interzice lucrul in fata si/sau in spatele masinii a doi salariati simultan.
Art. 172. – La foarfecele ghilotina oscilante este permis lucrul a doi salariati, simultan, numai daca acestia au fost instruiti in acest scop si formeaza o echipa, avand fiecare experienta de lucru similara.
Art. 173. – Salariatul (salariatii) va sta in timpul lucrului pe un covor electroizolant si antiderapant sau pe o suprafata podita cu aceleasi calitati.
Art. 174. – La foarfeca ghilotina oscilanta, blatul de lemn care formeaza masa de lucru (pe care se aseaza pachetele de furnir pentru taiere) trebuie sa aibe dimensiunile astfel alese incat salariatii, in pozitiile normale de lucru sa nu ajunga in zona de taiere a cutitului.
Art. 175. – Transportoarele de deseuri aferente foarfecelor trebuie asigurate cu ingradiri metalice in zonele in care ar exista posibilitatea accesului in timpul functionarii (in special, in zona organelor de masini in miscare).
Art. 176. – Pornirea transportoarelor de deseuri trebuie precedata de un semnal sonor.
Art. 177. – Este interzis urcarea pe banda transportorului, in functiune, pentru eventuala curatare (desfundare) a acesteia.
Art. 178. – Evacuarea deseurilor de la foarfece (si de la transportoare) trebuie executata numai cu instalatiile de actionare oprite.
Frezarea pachetelor de furnire
Art. 179. – La ambele capete ale masinii de frezat furnire se vor instala protectori metalici in care sa intre capul de freza, la sfarsitul cursei. Zonele goale la capetele mesei rabatabile vor fi prevazute cu protectori (la masinile cu masa culisanta).
Art. 180. – Roata de sustinere a cablului sau a lantului, care face sa culiseze arborele port-cutit (la masinile cu masa culisanta), rotile dintate si cremaliera trebuie dotate cu dispozitive de protectie.
Art. 181. – Pachetul de furnir se va introduce in masina numai cu ajutorul mesei rabatabile. Pachetul se va introduce si se va scoate din masina numai cand arborele port-cutit a ajuns in pozitie de repaus.
Art. 182. – Pe tabloul de comanda al masinii trebuie montat si intrerupatorul comun, pentru ca in caz de accident sa poata fi oprite toate motoarele deodata.
Art. 183. – Masina de frezat furnir va fi prevazuta cu dispozitive corespunzatoare pentru dirijarea, captarea si evacuarea deseurilor in timpul functionarii.
Art. 184. – Curatarea masinii trebuie facuta numai dupa decuplarea de la reteaua electrica si dupa oprirea totala a miscarii capetelor port-freze.
Art. 185. – Tablourile de comanda vor fi amplasate in asa fel incat conducatorul masinii sa aiba vizibilitate perfecta pentru a urmari operatiile care le executa.
Art. 186. – Tablourile de comanda vor fi prevazute cu instalatii de semnalizare acustica in vederea atentionarii salariatilor in timpul executiei comenzii. Conducatorul masinii va trece la executarea comenzilor numai dupa ce salariatii s-au retras din zona periculoasa.
Art. 187. – In situatia in care se foloseste dispozitivul de aplicat adeziv pe pachetul de furnir si acesta s-a deformat se interzice executarea manuala a aplicarii adezivului.
Art. 188. – Se interzice lucrul la masinile de frezare in cazul in care capul port-freza nu are cutite corespunzatoare, bine ascutite, montate corect si centrate.
Imbinarea furnirelor
Art. 189. – Salariatii (salariatele) care deservesc masinile de imbinat trebuie sa poarte imbracamintea stransa pe corp, iar parul va fi strans sub basc (sau basma).
Art. 190. – Dispozitivul de avans trebuie asigurat cu ecran sau bara de protectie.
Art. 191. – Cilindrii, benzile de antrenare, rolele si toate partile in miscare vor fi asigurate cu protectori.
Art. 192. – Placile incalzitoare trebuie acoperite in tot timpul functionarii masinii.
Art. 193. – Foarfeca masinii trebuie dotata cu aparatoare de protectie.
Art. 194. – Este interzisa orice interventie in timpul functionarii masinii.
Art. 195. – Este interzisa orice improvizatie care sa inlocuiasca dispozitivele de lucru si de protectie ale masinii automate de imbinat furnire.
4. Prevederi pentru acivitatea de fabricare a placajului si panelului
4.1. Prepararea adezivilor
Art. 196. – Salariatii care prepara si manipuleaza adezivii trebuie instruiti in acest scop, persoana juridica care organizeaza activitatea fiind obligata sa emita instructiuni de protectie a muncii specifice sarcinilor de lucru si in functie de conditiile concrete (locale) in care se desfasoara activitatea respectiva.
Art. 197. – Salariatii din sectorul „adezivi” trebuie sa poarte echipamentul individual de protectie corespunzator, adaptat si completat in functie de conditiile concrete de lucru.
Art. 198. – Salariatii care au rani sau crapaturi la nivelul pielii trebuie repartizati la alte locuri de munca, pana la insanatosirea lor.
Art. 199. – Inaintea pauzei de masa, salariatii trebuie sa se spele obligatoriu pe maini cu apa si sapun, iar la sfarsitul schimbului salariatii trebuie sa faca obligatoriu dus.
Art. 200. – Echipamentul de lucru si de protectie trebuie sa fie mentinut permanent curat si schimbat in cazul in care datorita uzurii isi schimba calitatea de protectie.
Art. 201. – Masinile si instalatiile utilizate la prepararea adezivilor trebuie sa fie asigurate cu protectori pentru toate organele de masini in miscare. Locurile de munca ale masinilor si instalatiilor trebuie sa aibe suprafetele pardoselii netede, antiderapante si sa fie mentinute in permanenta in stare curata.
Art. 202. – Prepararea adezivului fenolfomaldehidic si procesul de aplicare a acestuia trebuie sa fie mecanizate si efectuate, obligatoriu, in incaperi complet separate si dotate cu instalatie de ventilare a carei parametrii prestabiliti trebuie sa asigure concentratia de noxe sub limita admisa.
Art. 203. – Substantele lichide, care intra in componenta adezivilor, trebuie pastrate in ambalajul lor original, ambalajele din sticla (damigenele) trebuie puse in cosuri impletite. Amenajarea depozitului de substante lichide trebuie sa respecte prevederile normelor specifice privind manipularea si depozitarea substantelor toxice.
Art. 204. – Masinile de preparat adezivi (malaxoare) trebuie sa aibe cuva si gura de alimentare permanent acoperite pe toata durata functionarii.
Art. 205. – Masinile de preparat adezivi care au manta pentru incalzire (cu aburi) trebuie sa aibe conductele izolate termic.
Art. 206. – Spalarea rezervoarelor pentru adezivi trebuie sa se faca numai dupa ce agitatoarele au fost oprite, iar sursa de alimentare electrica debransata.
Aplicarea adezivilor
Art. 207. – Se interzice functionarea masinii de aplicat adeziv, fara dispozitive de protectie (gratare).
Art. 208. – Gratarele de protectie vor fi astfel confectionate, incat in momentul ridicarii lor, masina sa se opresca imediat.
Art. 209. – Masina de intins adeziv va fi dotata cu un dispozitiv (bara de oprire actionata prin pedala) de oprire automata a valturilor pe ambele laturi.
Art. 210. – Valturile masinii de aplicat adeziv se vor spala numai cand masina este deconectata de la reteaua electrica. Acestea se vor curata prin rotirea manuala cu ajutorul unei manivele.
Art. 211. – Este interzis a se preda masina schimbului urmator, daca nu este curatata complet si in stare de functionare.
Art. 212. – Este interzisa curatarea valturilor masinii de intins adeziv, in timpul functionarii.
Art. 213. – Este interzis a se introduce mainile intre valturile de aplicat adeziv.
Art. 214. – Transmisiile valturilor masinii de aplicat adeziv vor fi prevazute cu protectori care au dispozitiv de conditionare a pozitiilor de lucru.
4.2. Formarea placajului si panelului
Art. 215. – Salariatii care deservesc presele de formare a placajului si panelului trebuie instruiti in acest scop, profesional si din punctul de vedere al protectiei muncii, in functie de conditiile concrete in care isi desfasoara lucrul.
Art. 216. – Lucrul la prese este permis numai daca echipa de lucru este completa, si este numit un conducator al masinii.
Art. 217. – Zonele periculoase ale presei trebuie asigurate cu balustrade, impotriva intrarii salariatilor. Pornirea presei trebuie conditionata de pozitionarea corecta a balustradelor.
Art. 218. – Conductele cu agent termic si racordurile trebuie izolate pentru evitarea arsurilor de contact, iar daca izolarea termica nu este, tehnic, posibila, spatiul periculos trebuie asigurat cu protectori contra proiectarii agentului termic.
Art. 219. – Instalatiile hidraulice de manevrare a presei precum si articulatiile conductelor de alimentare cu agent termic trebuie sa fie etanse, orice scurgere de agent termic sau hidraulic va conduce la oprirea presei de catre conducatorul masinii care va solicita remedierea defectelor.
Art. 220. – Este permis lucrul cu presa daca aceasta este dotata la partea superioara cu o hota de absortie a carei instalatie de ventilare trebuie sa asigure absortia gazelor nocive degajate in timpul presarii.
Art. 221. – Conform Cartii Tehnice, in cadrul reviziei presei, trebuie asigurata curatarea instalatiei de ventilare si verificarea parametrilor de functionare prestabiliti.
Art. 222. – Se interzice inchiderea presei (efectuarea presarii) inainte de completarea tuturor etajelor presei.
Art. 223. – Inchiderea presei trebuie comandata numai de catre conducatorul de masina si numai dupa ce acesta s-a asigurat ca salariatii incarcatori s-au indepartat de presa.
Art. 224. – Este interzisa stationarea in jurul presei in timp ce acesta se inchide sau se deschide.
Art. 225. – Scoaterea materialelor din presa este permisa numai dupa anuntarea salariatilor din echipa prin semnal sonor, dat de conducatorul presei.
Art. 226. – Este interzisa coborarea salariatilor din liftul presei inainte ca acesta sa se opreasca la nivelul pardoselii.
Art. 227. – Intrarea salariatilor in lift este permisa numai cand acesta se afla in pozitia „urcat” iar la butonul de actionare a liftului este montata placuta de avertizare.
Art. 228. – Placile de aluminiu de la presa trebuie manipulate numai cu mainile protejate cu palmare.
Art. 229. – Curatarea platanelor presei trebuie sa se faca cu unelte care sa nu oblige salariatii sa introduca mainile sau capul intre platanele presei.
Art. 230. – Este interzisa intretinerea sau reglarea dispozitivelor de antrenare ale presei in timpul functionarii acesteia.
Art. 231. – Aparatura de control a presiunii si temperaturii presei si a pompelor trebuie sa indice limitele maxime si minime de lucru, iar sistemele de reglare si de siguranta automate trebuie sa fie in stare de functionare, fiind interzise improvizatiile.
Art. 232. – Este interzis salariatilor care deservesc prese sa remedieze defectiunile, indiferent de natura lor. Remedierele se vor efectua numai de salariatii instruiti in acest scop.
Art. 233. – Utilizarea ferastraielor circulare si a ferastraielor circulare multiple cu avans mecanic este permisa numai daca sunt dotate complet conform Cartii Tehnice, iar dotarile respecta prescriptiile impuse de Cartea Tehnica si de caracteristicile materialelor ce se prelucreaza.
Art. 234. – Ferastraul circular, indiferent de tipo-dimensiuni, trebuie utilizat numai cu dispozitivul de protectie antirecul, montat pe masa fixa a masinii sau pe suport independent. La ferastraul circular cu avans normal este obligatorie utilizarea pentru operatiile de taiere a cutitului divizor montat conform indicatiilor Cartii Tehnice.
Art. 235. – Inainte de inceperea lucrului trebuie efectuata verificarea starii tehnice si in mod special verificate: strangerea panzei-disc, calitatea ascutirii, starea curelelor de transmisie, starea si reglarea limitatorului de cursa, functionarea dispozitivului de retinere, pozitionarea corecta a dispozitivului de protectie si existenta legaturii la centura de impamantare.
Art. 236. – Este interzisa impingerea brusca sau puternica a piesei de prelucrat in panza ferastraului. Impingerea piesei trebuie efectuata lin, cu efort ponderat si numai dupa ce panza a ajuns la turatia de regim.
Art. 237. – Salariatii de la ferastraiele circulare trebuie sa poarte burtiere de protectie.
Art. 238. – La prelucrarea pieselor scurte, salariatii trebuie sa foloseasca dispozitive ajutatoare (impingatoare) pentru protectia mainilor.
Art. 239. – Intretinerea, reglarea si curatarea masinii trebuie sa se faca numai dupa decuplarea de la reteaua electrica si numai dupa oprirea completa a panzei.
Art. 240. – Se interzice franarea panzei cu bucati de material, dupa decuplarea motorului de la reteaua electrica.
Art. 241. – La ferastraul circular care nu este dotat din fabricatie cu dispozitiv de franare rapida, dupa oprirea din functiune, salariatul nu va parasi masina pana la oprirea panzei din miscare.
Art. 242. – Materialul care iese din ferastraul circular de spintecat, cu avans mecanic trebuie evacuat imediat, pentru a nu fi prins intre senile si proiectat spre salariat.
4.3. Finisarea placajului si panelului
Formatizarea
Art. 243. – Toate organele in miscare ale ferastraului circular de formatizat (arbori, curele de transmisie, saibe, roti dintate, lanturi, panze) trebuie asigurate cu dispozitive de protectie si/sau protectori.
Art. 244. – Panzele taietoare trebuie sa aiba aceeasi grosime si aceleasi diametre.
Art. 245. – Este interzisa folosirea panzelor crapate sau cu dinti rupti sau a panzelor ondulate.
Art. 246. – Panzele vor fi controlate de catre conducatorul utilajului, inainte de montare, spre a se verifica daca au fost bine tensionate, ceaprazuite si ascutite.
Art. 247. – Inainte de inceperea lucrului trebuie controlata ungerea masinii si trebuie verificata functionarea franei. De asemenea se va verifica montarea si strangerea corespunzatoare a pieselor. Masa de lucru a masinii va fi curata in permanenta.
Art. 248. – In timpul lucrului hotele de aspiratie aferente sculelor taietoare trebuie racordate la instalatia de exhaustare.
Art. 249. – Pornirea utilajului se va face numai dupa ce s-au dat semnalele de avertizare.
Art. 250. – Este interzisa executarea oricaror lucrari de reparatii sau interventii (de reglare, reparare, etc.) in timpul functionarii masinii.
Slefuirea
Art. 251. – Pornirea masinii de slefuit cu banda orizontala sau cu banda lata este permisa numai dupa inchiderea capacelor care acopera partile superioare ale benzii.
Art. 252. – Este interzisa functionarea masinii de slefuit cu banda orizontala sau cu banda lata fara a avea in functiune instalatia de exhaustare.
Art. 253. – Este interzis a se lasa scule sau alte obiecte in jurul masinii sau in gabaritul de lucru.
Art. 254. – Organele in miscare ale utilajului vor fi prevazute cu aparatori de protectie.
Art. 255. – (1) Punerea in functiune a masinii de slefuit cu cilindri se va efectua numai de catre conducatorul acesteia si numai dupa o verificare amanuntita a starii acesteia, inclusiv a sistemului de exhaustare.
(2) La masina de slefuit cu cilindri sau banda lata este interzisa introducerea mainilor intre valturile de avans sau la cilindrii de slefuit.
Art. 256. – Este interzisa franarea cilindrilor masinii, sau a benzii abrazive folosind diferite obiecte.
Art. 257. – Fixarea paslei, a benzii abrazive si a hartiei abrazive, pe cilindrii, se va face respectandu-se toate prescriptiile tehnologice din Cartea Tehnica. Operatia se va face numai dupa ce organele in miscare ale masinii s-au oprit din miscare.
Art. 258. – Se interzice slefuirea altor obiecte in afara celor introduse in fabricatie.
Art. 259. – Este interzisa functionarea masinii de slefuit cu banda lata fara dispozitiv antirecul.
5. Prevederi pentru activitatea de fabricare a lemnului stratificat-densificat
5.1. Prepararea solutiei de clei
Art. 260. – Rezervorul de clei trebuie sa fie permanent acoperit, iar pornirea malaxorului se va face dupa inchiderea capacului.
Art. 261. – Verificarea omogenitatii solutiei si luarea probelor se va face dupa oprirea malaxorului.
Art. 262. – Salariatii de la prepararea cleiului vor folosi, inainte si dupa lucru, substanta protectoare pentru maini. Pentru acesti salariati examenul medical periodic este obligatoriu.
Art. 263. – Salariatii de la prepararea cleiului nu vor avea rani pe corp si in special pe maini.
Art. 264. – Se interzice lucrul in sectie fara functionarea instalatiei de ventilare.
5.2. Impregnarea
Art. 265. – Inainte de inceperea lucrului conducatorul electropalanului va verifica starea cablului de tractiune, cat si a celui de curent electric, pentru a nu prezenta ruperi si deteriorari.
Art. 266. – Dupa prinderea casetei in electropalan salariatii trebuie sa se indeparteze din raza de actiune a acestuia pentru a se evita accidentarea prin desprinderea casetei cu furnire.
Art. 267. – Salariatul care comanda electropalanul va sta pe partea opusa descarcarii acestuia intr-un loc sigur, cu vizibilitate buna.
Art. 268. – Palanul va fi prevazut cu dispozitiv de franare de siguranta si semnalizare.
Art. 269. – Se interzice urcarea salariatilor pe capacele cazilor.
Art. 270. – Salariatii care efectueaza curatarea cazilor vor utiliza obligatoriu masca de gaze.
5.3. Utilizarea si intretinerea masinii de aplicat clei
Art. 271. – In timpul functionarii masinii se interzice interventia la valturi.
Art. 272. – Curatarea valturilor se face dupa deconectarea de la sursa electrica si imediat dupa folosirea masinii, prin rotirea manuala a acestora.
Art. 273. – Este interzisa curatarea valturilor masinii in timpul functionarii.
5.4. Uscarea furnierelor impregnate
Art. 274. – Stivuirea furnierelor pe vagoneti se va face conform instructiunilor de lucru.
Art. 275. – Se interzice pornirea uscatorului inainte de a verifica daca sunt persoane inauntru.
Art. 276. – Pornirea uscatorului se face dupa inchiderea etansa a usilor.
Art. 277. – Se interzice deschiderea usilor uscatorului in timpul functionarii.
Art. 278. – PEvacuarea vagonetului din uscator se va face dupa 10 minute de la deschiderea usilor uscatorului.
5.5. Formarea pachetelor de furnire
Art. 279. – Salariatii care efectueaza desfacerea stivei cu furnire impregnate si uscate de pe vagonet, vor folosi obligatoriu echipament de protectie.
Art. 280. – In vederea evitarii accidentelor la presare se va controla la fiecare foaie umiditatea furnierelor uscate. Aceasta umiditate trebuie sa fie intre limitele 6-8%.
Art. 281. – In mod obligatoriu, salariatii vor curata si unge, in prealabil, cu unguent placile metalice de formare a pachetelor.
5.6. Presarea pachetelor de furnire
Art. 282. – Se va respecta cu strictete regimul de alegere a sortimentelor de lemn stratificat nedensificat si densificat in vederea evitarii exfolierii materialului.
Art. 283. – Comanda de ridicare a placilor la presa hidraulica se face numai dupa ce salariatii care efectueaza incarcarea s-au indepartat de presa.
Art. 284. – Este interzis a se introduce mana intre etajele presei dupa ce a pornit pompa de alimentare.
Art. 285. – Este interzis a se pune mana pe conductele telescopice de apa supraincalzita.
Art. 286. – (1) Deschiderea presei se va face dupa indepartarea salariatilor din zona periculoasa.
(2) Deschiderea presei se face dupa ce se asigura fixarea aparatorilor din fata si spatele presei.
Art. 287. – Se interzice inchiderea presei inainte de a se termina introducerea pachetelor in toate etajele.
Art. 288. – Se interzice urcarea salariatilor pe liftul presei.
Art. 289. – Manipularea placilor de aluminiu se face numai cu palmare sau manusi de protectie.
Art. 290. – Este interzis a se introduce piciorul sub platforma liftului.
6. Prevederi pentru activitatea de fabricare a elementelor mulate din furnire sau aschii
6.1. Pregatirea materiei prime
Art. 291. – La utilizarea masinii de aplicat adezivi pe furnire se vor respecta prevederile prezentei norme cuprinse in articolele 255-257.
Art. 292. – La pregatirea materiei prime pentru executarea elementelor mulate din aschii se vor respecta prevederile cuprinse in NSPM pentru fabricarea si inobilarea placilor din aschii sau fibre de lemn.
6.2. Executia elementelor mulate
Art. 293. – Presele vor avea obligatoriu inscriptii de avertizare care vor indica frecvanta si tensiunea curentului electric. Se interzice reglarea electrozilor in timpul functionarii presei.
Art. 294. – In caz de blocare sau producere de flame in zona electrozilor, salariatul va opri imediat presa.
Art. 295. – Se interzice utilizarea presei cu curenti de inalta frecventa fara ca paravanul de protectie sa fie in pozitie de lucru si dispozitivele de validare si semnalizare sa functioneze corespunzator.
Art. 296. – La scoaterea elementelor mulate din matrite salariatii vor folosi obligatoriu manusi de protectie.
Art. 297. – Conductele cu agent termic de la presa calda vor fi izolate, iar in cazul in care este posibil, zona periculoasa va fi ingradita.
Art. 298. – Se interzice utilizarea presei calde fara ca aceasta sa fie dotata cu hota de absortie locala a gazelor nocive.
Art. 299. – Se interzice utilizarea presei calde fara ca dispozitivele de protectie sa fie in pozitie de lucru.
7. Prevederi de proiectare
7.1. Pregatirea materiei prime
Art. 300. – Rampele de descarcare si sectionare trebuie sa fie rezistente, nealunecoase, pavate sau podite.
Art. 301. – La locul de intrare si de iesire a bustenilor din bazin, balustradele vor avea amenajari care sa permita manevrele de dirijare, dar sa nu bareze intrarile si iesirile bustenilor in si din bazin.
7.2. Prelucrarea materiei prime
Art. 302. – Toate organele in miscare de la ferastraul panglica, cu exceptia vagonetului, vor fi prevazute cu capete de protectie.
Art. 303. – Cablurile prelungitoare vor avea totdeauna la capatul sub tensiune prize cu orificii in care se introduce fisa cu cuie (banane) ale cablului urmator.
Art. 304. – Rotile de antrenare cu lant si orice alte parti in miscare ale cojitorului care pot periclita viata sau integritatea salariatilor, vor fi protejate cu aparatori.
Art. 305. – In dreptul capului de cojire se va monta o aparatoare rezistenta, care va acoperi zona de aruncare a aschiilor sau eventual a cutitelor.
7.3. Fabricarea si prelucrarea furnirelor
Art. 306. – Locul destinat ancorarii si ridicarii butucilor va fi pavat sau podit.
Art. 307. – Organele in miscare ale uscatorului care prezinta pericol de accidentare vor fi protejate cu aparatori solide.
Art. 308. – Conductele pentru agentul termic vor fi termoizolante pentru a se evita arsurile prin atingerea lor de catre salariati.
Art. 309. – In zonele periculoase ale dispozitivului de antrenare a benzii (lant) la foarfeca de taiat furnire se vor instala capete metalice.
7.4. Fabricarea si prelucrarea placajelor si panelelor
Art. 310. – La masinile de preparat adezivi (malaxoare) rotile dintate conice si transmisiile vor fi prevazute cu aparatori.
Art. 311. – In zonele periculoase din jurul presei calde vor fi prevazute balustrade, iar in interiorul cuvei se vor monta scari metalice, bine fixate.
Art. 312. – Presa si grupul de pompe vor fi prevazute cu aparatura de control al presiunii si temperaturii, cu indicarea limitelor maxime si minime si cu sisteme de reglare si de siguranta automate.
Art. 313. – Cutitul divizor va fi confectionat din material corespunzator si va avea forma curba, care sa urmeze pe cat posibil curbura panzei fierastraului. Grosimea cutitului divizor va fi mai mare cu 1 pana la 1,5 mm decat latimea taieturii facute pe panza. Cutitul divizor se va monta conform prescriptiilor din Cartea Tehnica.
Art. 314. – Dispozitivele de protectie:
a) vor asigura acoperirea dintilor din partea activa a panzei pana la grosimea materialului care se taie si vor impiedica patrunderea mainii in zona de taiere;
b) in pozitie de repaos, dispozitivul de protectie va asigura acoperirea completa a panzei;
c) dispozitivul de protectie va fi prevazut cu sisteme antirecul;
d) dispozitivele de protectie vor avea o constructie cat mai simpla si mai solida pentru a nu ceda la vibratii sau la alte eforturi la care ar putea fi expuse;
e) sa poata fi montate si demontate cu usurinta;
f) sa poata fi montate sau ajustate deasupra panzei pentru inaltimi si dupa diametrul panzei;
g) sa nu vina in contact cu panza taietoare in nici un moment al debitarii (taierii);
h) sa nu se ingreuneze sau sa se impiedice evacuarea si manipularea materialelor sau alte operatii necesare
Art. 315. – Toate partile in miscare, specifice diferitelor fierastraie circulare vor fi prevazute cu aparatori, care sa impiedice contactul salariatului cu acestea.
Art. 316. – Deschiderea din masa circularului pentru panza taietoare, nu va fi mai lata decat strictul necesar pentru buna functionare a panzei (sa nu depaseasca cu 3-5 mm latimea ceaprazului).
Art. 317. – Placa mobila a mesei va fi prevazuta cu distantier reglabil, pentru pozitionarea reperelor prelucrate.
Art. 318. – Sistemul de pornire al panzei fierastraului va fi prevazut cu dispozitiv de siguranta, care sa nu permita pornirea ei decat in mod voit si numai de catre salariatul care lucreaza la circular.
ANEXA 1
Norme specifice de protectie a muncii complementare prezentei norme
1. NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor – cod 57.
2. NSSM pentru activitatile de exploatare si intretinere a transportoarelor cu banda – cod 10.
3. NSPM pentru exploatari si transporturi forestiere.
4. NSPM pentru fabricarea cherestelei, parchetului, ambalajelor, butoaielor si altele.
5. NSPM pentru fabricarea si inobilarea placilor din aschii sau fibre de lemn.
6. NSSM pentru producerea aerului comprimat – cod 40.
7. NSPM pentru utilizarea energiei electrice in medii normale.
8. NSPM pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice.
9. NPSM pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorozive.
10. NSSM pentru transport intern – cod 6.
11. NSSM pentru lucrul la inaltime – cod 12.
ANEXA 2
Standarde de referinta
1. STAS 7342-89 Masini-unelte pentru prelucrarea lemnului. Conditii tehnice generale pentru prevenirea pericolelor mecanice
2. SR ISO 4304:1994 Instalatii de ridicat, altele decat macarale mobile si macarale plutitoare. Conditii generale privind stabilitatea
3. SR ISO 1819:1994 Mijloace de transport continuu. Reguli de protectie. Reguli generale
4. SR ISO 9851:1994 Mijloace de transport continuu. Monoraiuri cu carucioare actionate electric. Definitii si reguli de protectie
5. STAS 9876-87 Transportoare. Prescriptii generale de protectie
6. STAS 8138-83 Echipament electric pentru pentru masini industriale. Conditii tehnice generale
7. STAS 6646/2-88 Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in industrie
8. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie
9. STAS 12894-90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de munca
10. STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in instalatii terestre si navale
11. SR ISO 7984-1996 Masini pentru prelucrarea lemnului. Clasificarea tehnica a masinilor pentru prelucrarea lemnului si masinilor auxiliare pentru prelucrarea lemnului
12. SR EN 292-2:1997 Protectiea masinilor. Concepte de baza, principii generale de proiectare. Partea 2: Principii si conditii tehnice
13.STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale
14. STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de protectie. Conditii tehnice generale
15. STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de protectie. Reprezentari
16. SR EN 60529:1995 Grade de protectie asigurate prin carcase (cod IP)
ANEXA 3
Ghid de terminologie.
1. Accident de munca: accident prin care se produce vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
2. Conducatorul lucrarilor: In contextul prezentei norme specifice, conducatorul lucrarilor este echivalentul conducatorului agentului econonic, patronului, inginerului sef, sefului de santier (brigada), inginerului sef – punct de lucru.
3. Conducatorul locului de munca: In contextul prezentei norme specifice, conducatorul locului de munca este echivalentul tehnicianului, maistrului, sefului de echipa, responsabilului desemnat (numit).
4. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector.
5. Echipament individual de lucru (EIL): totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice sau fizice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de munca.
6. Echipament individual de protectie (EIP): totalitatea mijloacelor cu care este dotat salariatul in timpul indeplinirii sarcinii de munca si a accesului la si de la locul de munca, in vederea asigurarii protectiei sale impotriva pericolelor la care este expus.
7. Echipamente tehnice (ET): totalitatea masinilor, utilajelor, instalatiilor, dispozitivelor de lucru care concura la executarea sarcinii de munca.
8. Factori de risc: factorii (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca, si care conduc la o disfunctie a sistemului, pot provoca accidente de munca sau boli profesionale. Factorii de risc sunt cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.
9. Instructaj de protectie a muncii: modalitate de instruire in domeniul protectiei muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de protectia muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
10. Instructiuni specifice de protectie a muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul protectiei muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati.
11. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului, in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si necesar asigurarii protectiei muncii.
12. Mediu de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care, unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
13. Persoana juridica: In contextul prezentei norme specifice, prin persoana juridica se intelege agent economic si autoritatea cooperatista inclusiv cu capital strain, autoritati si institutii publice, asociatii si organizatii nonprofit, ce desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, precum si agenti economici romani care efectueaza lucrari cu personal roman pe teritoriu altor tari.
14. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
15. Protectia muncii: situatie, stare caracterizata prin nivelul de risc mai mic sau egal cu riscul acceptabil, in sistemele de munca.
16. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii intr-o situatie periculoasa.